S(ancti) Ioanni Chrysostomi Commentarii in Pauli epistolas. Vol. III, 1548
S(ancti) Ioanni Chrysostomi Commentarii in Pauli epistolas. Vol. III, 1548
Commentariorum d(ivi) Ioannis Chrysostomi in omnes Pauli epistolas. Tomus tertius: cum rerum omnium insignium, quae in hoc habentur, indice locupletissimo. Parisiis: ex officina Carolae Guillard, sub sole aureo, via ad divum Iacobum, 1548. + [6], 355 (356) f. (cu signat. *i-*iiij; aa-aaiiij… *y-*yyyiij), 8º (17 cm), 41 R (15 x 8 cm)
Colofon:
Excudebat Petrus Galterus typogra- // phus, in vico D(ivi) Iacobi commorans. // Anno Domini. // 1548.
Citată în: Rémi Jimenes, Bibliographie de Charlotte Guillard (versiunea online) poziția 120, p. 187 (v. și Charlotte Guillard. Une femme imprimeur à la Renaissance, Tours-Rennes, 2017),
Tipar negru, pe suport manual subțire, în care sunt vizibile pontuzourile; s-au folosit în total 5 corpuri de literă romană și cursivă, tip Garamond; titluri cu aldine, spațiate, inclusiv în colontitluri. Numerotare cu câteva erori; numerotare a paragrafelor cu majuscule ale alfabetului latin, signatură cu minuscule. Conține trimiteri scripturale în limba latină și patristice în limba greacă (la textul original). Ca particularitate, tirajul căruia îi aparține acest specimen evidențiază lipsa ornamentației (sunt prezente doar clasicele frunze de iederă ale tiparului renascentist în dreptul fiecărui titlu important) – inițialele apar în maniera literelor “de așteptare” (ca în cazul manuscriselor); nu s-au mai aplicat cadrele decorative (posibil, și istoriate), prezente în alte tiraje.
Pe dosul primei file a cărții se află cuprinsul:
Tomus his tertius harum Paulinarum Epistolarum, Chrysostomi expositionem complectitur,
Ad Thessalonicenses I et II
Ad Timotheum I et II
Ad Philemonem
Ad Hebraeos.
Foile [2]r-[6]v conțin Index verborum et sententiarum insignium iuxta ac notatu disgnissimarum in D(ivi) Ioannis Chrysostomi Commentarios, super Epistolas hoc tertio Tomo contentas. Indicele este imprimat cu un corp foarte mic de literă, pe două coloane neîncadrate; între indice și textul principal se interpune o foaie albă.
După cum se poate lesne constata, titlurile de interior – atât cele care țin de exegeza autorului (compusă din sermones - cuvântări), cât și cele care introduc contribuțiile diverșilor teologi la opera Sf. Ioan Gură de Aur (în speță – interpretarea ori “tâlcuirea” sa, oferită Epistolelor pauline nu sunt, așadar, desemnate prin termenul latinesc commentarium/commentarii, ci expositio, explanatio sau argumentum. Astfel, titlul primei părți se intitulează In Epistolam ad Thessalonicenses priorem expositio patris nostri sanctae memoriae Ioannis Chrysostomi,… Vuolfgango Musculo interprete (f. 1r-49r); urmează Argumentum Epistolae posterioris ad Thesalonicenses (f. 49v-69v), apoi D(ivi) Ioannis Chrysostomi… in epistolam beati Pauli apostoli ad Timotheum priorem argumentum: incerto intrerprete (nu se știe cui anume îi aparține comentariul la exegeza Sf. Ioan Gură de Aur) – f. 70r-137r; pe aceași pagină debutează comentariul hrisostomic la cea de-a doua epistolă paulină către Timothei (ia sfârșit la f. 178r). La 178v începe comentariul asupra Epistolei Sf. Ap. Pavel către Tit, Ambrosio Camaldulensi interprete. După comentariul asupra Epistolei către Philemon, la f. 216 r, un lung titlu aduce precizări legate de cuvântul arhiepiscopului de Constantinopol asupra Epistolei către Evrei: cel care a pus la punct textul după moartea acestuia este Constantin presbyta, la care s-a adăugat exegeza lui Mutius Scholasticus; munca de colaționare a manuscriselor a fost realizată pentru prima dată de Vuolfgangus (Wolfgang) Musculus Dusanus - teolog reformat, lucrarea fiind din nou confruntată cu originalul, prin Philip(p)us Montanus, prieten al lui Erasmus, care pregătea o ediție a întregii opera hrisostomiene.
Titlul ediției:
D(ivi) Ioannis Chrysostomi archiepiscopi Constantinopolitani, in omnes d(ivi) Pauli epistolas commentarii quotquot apud Graecos extant, Latinitate donati, a multis mendis purgati, et recens in tres tomos diuisi: quorum unicuique accessit index rerum omnium insignium locupletissimus, ut nihili sit quod in eo desiderari possit. (3 vol.)
În 1548, Charlote Guillard scoate la lumină trei volume de comentarii ale Sf. Ioan Gură de Aur. Nu era singura ediție scoasă în acel an, la Paris, din scrierile exegetice ale acestui părinte al Bisericii asupra epistolelor pauline – sunt atestate ediții apărute în intervalul 1545-1548, realizate de Benoît Prevost și Jean (de) Roigny (acesta fiind și librar), Pierre Gaulthier, Oudin Petit; alte volume de exegeză hrisostomiană au implicat colaborarea unei întregi echipe de tipografi și distribuitori, cum ar fi Comentariile asupra Evangheliei Sf. Ioan (imprimată tot în 1548). Un alt tiraj al acestor tomuri poartă pe pagina de titlu impressumul Pierre Gaulthier pour Charlotte Guillard et Oudin Petit, 1548.
Charlotte Guillard (c. 1489 -1557) a fost o personalitate importantă a tipografiei și culturii franceze, specializată în imprimarea și distribuirea cărților dar și în stabilirea unor programe editoriale relevante pentru preocupările sale umaniste. Deținea o oficină foarte bine dotată, cu mai multe prese, și o librărie. Guillard a lucrat în faimosul atelier Soleil d'Or din 1502 până la sfârșitul vieții, ajungând să fie considerată o femeie de afaceri remarcabilă, egală celor mai cunoscuți tipografi parizieni ai vremii sale și foarte activă în interesul breslei. Sub propriul nume a lucrat pe parcursul perioadelor în care a fost văduvă (ambii soți, fiecare dintre ei implicat în meșteșugul tipografic, a sfârșit prematur), mai precis între anii 1519-20 și 1537-57. Deși nu a fost prima femeie cu astfel de abilități, fiind precedată de Anna Rugerin de Augsburg (1484) și Anna Fabri de Estocolmo (1496), cu siguranță a fost cea dintâi cu o carieră semnificativă, de renume. În 1502 se căsătorește cu tipograful-librar Berthold Rembolt, care avea să sfârșească din viață în 1518. Charlotte se va recăsători peste doi ani, cu un alt întreprinzător în domeniu, Claude Chevallon (1479-1537). Rămasă încă o dată văduvă, preia conducerea atelierului. După moartea ei, imprimatele vor purta, pe foile de titlu mențiunea: "Héritiers de Charlotte Guillard". Un studiu amplu dedicat acestei personalități este Charlotte Guillard: A Sixteenth-Century Business Woman, de Beatrice Beech (Renaissance Quarterly, vol. 36, nr. 3 (1983), p. 345-367, disponibil pe jstor.org.
Exemplarul este incomplet, lipsesc 2 file (albe, în majoritatea exemplarelor) din cele 8 nepaginate de la început; se află în stare bună de conservare dar cu urme ale contactului cu apa – cearcăne mari în partea inferioară a blocului cărții, foarte vizibile în primele 3 fascicule.
În carte sunt prezente două ex libris-uri: unul autograf, cu cerneală neagră, pe primul forzaț (în interiorul primei coperte), marginea de sus; celălalt, de tip ștampilă, cerneală neagră, de formă rotundă, aplicat pe verso-ul foii de titlu, registrul inferior și iar la sfârșit, pe forzațul posterior.
Primul ex libris: Franciscus me possidet. O altă mână a corectat un posibil patronim, Lovina (?) în Davina (al doilea rând).
Obs. Un alt posibil ex libris ms, cu caractere ebraice (tot cu cerneală neagră) se află deasupra titlului cărții, în partea stângă.
Marca de proprietate de tip ștampilă nu are delimitat câmpul central de exergă prin obișnuitele segmente liniare. Denumirea deținătorului istoric – Bibliotheca Slangenburgesis este imprimată “liber”, caligrafic, de jur-împrejurul unui scut ascuțit (triunghiular) în care se observă, în șef, un element fitomorf stilizat, cu 5 lobi rotunjiți și un leu încoronat, rampant, cu coada dublă. Cele două secvențe ale denumirii sunt despărțite de o mică cruce. Este vorba de o bibliotecă monastică din Doetinchem, Olanda.
Legătură mânăstirească de epocă, în piele brună pe carton presat, cu chenare simple pe marginile copertelor, fără ornamente; cotorul prezintă 4 nervuri profilate. Capetele cotorului au câte două brâuri decorative cu un sumar model geometric din linii intersectate. Învelitoarea este integral conservată dar cu deteriorări multiple; colțuri dezgolite și exfoliate, numeroase tăieturi, mici lipsuri, fisuri;, porțșiuni de piele jupuită cotorul etse străbătut de canale, cu o crăpătură adâncă sus, în proximitatea primei coperte. Șnituri ondulate, pătate.Cotor interior uzat.
Titlurile succincte ale Epistolelor cuprinse în acest volum sunt inscripționate cu condeiul pe șnitul lateral.
