Constantin Alexandru Ipsilanti, trei corespondențe 16 iunie 1787 - 28 mai 1801 + Mărturie hotarnică pentru Divan, 25 septembrie 1799
Constantin Alexandru Ipsilanti, trei corespondențe 16 iunie 1787 - 28 mai 1801 + Mărturie hotarnică pentru Divan, 25 septembrie 1799
Scrisoare (carte) domnească cu intitulația în limba română, a lui Constantin Alexandru Ipsilanti vvd., adresată lui Dumitrachi Meleghi vornicul de poartă. Textul începe cu menționarea faptului că la anul 1796 februarie 28 a avut loc o judecată în sfânta Mitropolie (a Iașului) între banul Iordache Millò și răzeșii din moșia Rădenii de pe Cula, ținutul Orhei, pentru părțile pe care le revendica acel boier din numita moșie. Prin cărțile de judecată ce s-au întocmit pentru ambele părți aflate în litigiu li se arăta în ce chip să le fie stăpânirea; însă acum dumnealui banul cerea hotărnicirea părților sale din acea moșie, drept pentru care i se poruncește vornicului Meleghi să meargă la starea locului, unde fiind de față dumnealui banul, sau vechilul său, cât și toți răzeșii, urmând întocmai după hotărârea judecății, să hotăr(nice)ască părțile boierului prin punerea pietrelor despărțitoare (a stâlpilor), după care să-i dea și mărturie după rânduială. 1801 mai 28. Imediat sub ultimul rând al poruncii, sigiliul domnesc în chinovar, cu data 1799 (v. supra). Jos, în dreapta, Procit(ah) vel log(o)f(ă)t. În registrul inferior al filei, o notificare din 1851, prin care este confirmată validitatea acestui act: Domnescul Divan a(l) Prințipatului Moldavviei / După mijlocirea Consulatului înpărăției Rosiei prin Dipartamentul Dreptății, cercetându-să de acest Domnescu divan această carte a Domnului Costandin Alecsandru Ipsilant vvd din 1801 mai 28, s-au cunoscut a fi un act puternic despre care Divanul încredințează cu iscăliturile cuvenite și punerea peceții postului său. Oraș Eșii, anul 1851 luna iunii 15 zile. Prezident Sc(arlat) Crupenschi vornic, Mavru postelnic, V. Pogor vornic, Pr. Carp postelnic, Radul Prăj(escu) spătar, Scarlat Mavrogheni. Mai jos, ștampila ovală a Divanului domnesc cu data 1849, având în centru un scut timbrat de coroană, pe care este reprezentat capul de bour cu luceafăr între coarne. Scutul este flancat de doi delfini cu capetele afrontate la baza însemnului heraldic. Sus, în exergă – Prințipatul Moldavviei. Dedesubtul peceții: s-au trecut în condică / reghistrator Polihron Arbor. Șăf secție V. Cadrino sărdar. Imediat dedesubt o notificare a Consulatului imperial în limba rusă și ștampila cu acvila bicefală încoronată. V.
Același domn, Alexandru Ioan Ipsilanti, dă de știre boierilor Șerban Buhuși biv vel paharnic și Dumitrache Pandiia biv vel medelnicer, ispravnici ai ținutului Soroca despre jalba ce i-au făcut Gavril Vartic i Radu Bogdan, Constantin Grecul zet (ginerele lui) Vicol Vartic, Necolai Sârghii zet Costantin Grecul și Dimitrache Meleghe (sic) mazil ot Soroca, asupra șatrarului Vasile Carpu arătând că în moșia Vanțina jeluitorul ar fi având un bătrân, ca și Vasile Carpu un bătrân, prin care stăpânește însă și partea celorlalți, cu tot cu venitul moșiei, lăsându-i păgubași. Aceștia au cerșit dreptate și înplinire (a cererii lor), astfel li se scrie ispravnicilor, amândouă părțile fiind de față, să cerceteze pricina cu de-amănuntul și prin judecată să hotărască drept, cele cuvenite, odihnind pe jeluitori, și dându-le și carte de judecată. Iar dacă se va ivi pricină într-alt chip la vreuna dintre părțile în conflict, să le pună acestora zi de soroc, ca ei să vină la Divan cu mărturia pe larg a ispravnicilor. 1787 iuni(i) 16. Pe verso, urmele sigiliului în ceară, cu adresa către boieri pentru Gavril Vartic și ai săi, mențiunea vel logofătului și fragmentul din partea de jos, a sigiliului încadrat de o carti domniască de moșiia Vanțâna / 1787 iunii 17 și mențiunea trecută în condică.
Alexandru Ioan Ipsilanti vvd se adresează boierilor săi Șerban Buhuși biv vel paharnic și Dumitrache Pandiia (biv) vel medelnicer, ispravnici ai ținutului Soroca, făcându-le știre de jalba căpitanului Gavril Vartic din Soroca privind a treia parte din moșia Pistruenii (azi, Pistruieni), pe care o deține de baștină, cu scrisori; acesta se judecase la Divan cu banul Ștefan Catargiu pentru bucata de moșie, aducând hrisoave și alte dovezi și obținând dreptul de-a o stăpâni conform cărții de judecată a veliților boieri. Acum dorea să i să hotărască partea de moșie și să i se deosebească de ale celorlalți răzeși. Ispravnicilor li se cere ca după cercetarea înscrisurilor cu amănuntul să urmeze întocmai deciziei Divanului iar dacă nu vor putea merge ei înșiși la starea moșií, să orânduiască din partea lor mazili de-ai ținutului pentru a stabili adevăratele ei margini, măsurând-o cu stânjenul în lung la amândouă marginile și-n curmeziș pe trei locuri, deosebind acea parte a lui Gavril Vartic, pe care s-o stâlpească cu pietre de hotar, dând și mărturie hotarnică în sămni și în stânjăni după obicei iscălită de rânduiții mazili cum și de toți răzeșii și împrejurașii martori la hotărnicie; astfel, cu primire dinspre toate părțile (i.e. cu acordul tuturor) să o încredințeze și cu a domniilor lor iscălitură. Iar de se va isca pricină la hotărâtul marginilor moșiei, să nu o stâlpească cu pietre hotară, ci să dea mărturie ispravnicii pe larg și cu hartă iscălită care să arate starea locului, punându-se zi de soroc ca să vină la divan și de acolo li se va hotărî după cum va fi drept. 1783 avg 3. Act bifolio, pe f. 2v, adresa: Credincioșilor boierilor Domnii mele Șărban Buhuși biv vel pah(arnic) și Dumitrachi Pandiia biv vel mede(elnice)r, ispravnici de țănutul Sorocăi, datise zdravi. Mai jos, stânga – de hotărât, dreapta – capt. Gavril Vartic și dedesubt, transversal, procitah vel l(o)g(o)făt. În partea opusă, încadrând urma sigiliului aplicat în ceară, mențiunile: O carti domniască de moșiia Pistruenii / 1783 avgust 4 și s-au trecut în condică. V.
Mărturie hotarnică (2 f.) din 25 septembrie 1799, întocmită de vornicul de poartă Gheorghe Belcea pentru Divan, în urma poruncii domnești a lui Constantin Alexandru Ipsilanti vvd. care rânduia stabilirea hotarelor moșiei Brânzenii, de la apa Răutului în ținutul Sorocăi, a dumnealui vel vornic Manolache Conachi. Moșie care la capătul dinspre apus se hotărâse mai înainte cu capătul în coasta moșiei Bălășești, a căpitanului Dimitrache Meleghie (sic). După cercetarea întreprinsă s-au îndreptat pricina iscată începând cu retrasarea hotarului dinspre nord învecinat cu Bălășeștii, și făcându-se cheotoare dinspre moșia Pistruenii a Comișeștilor, s-au pus pietre hotarnice spre miazăzi asupra văii Iligacea până la drumul paralel cu această vale ce pornește dinspre miazănoapte, făcând cheotoare cu două pietre de hotar din deal de drum, de unde și până în pietrele de moviliță s-au găsit 22 stânjeni împresurare cu greșală ce se făcuse moșiei vornicului dinspre Bălășești. Și după pietrele ce s-au pus, despărțitoare, pricina a fost rezolvată, iscălind și căpitanul Dimitrache Meleghie în mărturia hotarnică a dumnealui vornicului Manolache Conachi după cea desăvârșită învoială. Vornicul care semnează această dare de seamă spune că i-a dat și dumnealui căpitanului Meleghi mărturie, ca fără nici o pricină să stăpânească până în hotarele ce s-au pus. 1799 sept(emvrii) 25. Gheorghe Belcea vornic de poartă. Pe f. 2v – 1799 septv 25 / No. 16.
