Constantin Brâncuși la amplasarea Mesei Tăcerii, fotografie de epocă - Piesă extrem de rară
Constantin Brâncuși la amplasarea Mesei Tăcerii, fotografie de epocă - Piesă extrem de rară
Fotografie originală de epocă în care este înfățișat sculptorul Constantin Brâncuși la amplasarea Mesei Tăcerii în Grădina Publică a orașului Târgu-Jiu.
Fotografie executată de Marcu Micu, 1938.
Fotografia vine înrămată într-o ramă contemporană.
Ansamblul monumental de la Târgu-Jiu a fost construit de Constantin Brâncuși la sugestia Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene, a cărei preşedintă era Aretia Tătărescu, soția prim-ministrului liberal Gh. Tătărescu, ca un omagiu adus eroilor gorjeni ce și-au pierdut viața în Primul Război Mondial pentru întregirea națională. În iunie 1937, Brâncuși vine în România pentru a discuta cu Aretia despre construcția unei „coloane fără sfârșit”, ulterior s-a decis asupra unui portal de piatră și a unei străzi care să le lege. S-a revenit asupra ideii, completându-se cu Aleea Scaunelor și Masa Tăcerii. În cadrul ansamblului a fost introdusă și Biserica Sfinții Apostoli, care, intrată în administrația Aretiei Tătărescu, a fost renovată special pentru a fi inclusă ca parte de sine stătătoare în ansamblul monumental.
În primăvara anului 1938, Brâncuși revine în țară pentru a supraveghea personal amplasarea Mesei Tăcerii, moment la care a fost realizată fotografia de față. La acel moment, Masa Tăcerii, din două variante comandate de artist, a fost amplasată alături de cele 12 scaune sculptate sub formă cilindrică în jurul Mesei și alte 30 de scaune cu fața pătrată de-a lungul aleii care unește Masa cu Poarta Sărutului. În întregul proces de realizare al ansamblului monumental a fost urmărit îndeaproape de inginerul Ștefan Georgescu-Gorjan. Amenajarea Grădinii Publice s-a făcut în funcție de viziunea lui Constantin Brâncuși pentru ca Masa Tăcerii să fie amplasată chiar pe malul Jiului, fiind continuată de Aleea Scaunelor, Poarta Sărutului și de strada care urma să facă legătura cu Biserica Sfinții Apostoli și parcul unde urma să fie amplasată Coloana Infinitului. Cel din urmă parc menționat a fost, de asemenea, reamenajat special în perioada octombrie 1937 - august 1938, pentru amplasarea Coloanei. Planul proiectului a fost realizat de arhitectul Rebhuhn, directorul Parcurilor Capitalei, care întocmise de altfel şi planurile aleii din Grădina Publică.
Inaugurarea întregului ansamblu a avut loc la data de 27 octombrie 1938, printr-o procesiune de amploare, la care au participat înalți oficiali, ofițeri, reprezentanți ai Casei Regale și ai clerului, dar și comunitatea locală. Deși era preconizată pentru luna septembrie a anului 1938, inaugurarea ansamblului a fost amânată de mai multe ori. Nenorocul face ca Brâncuși să se îmbolnăvească și să fie nevoit să plece la București, apoi la Paris, pentru a nu se mai întoarce în țară niciodată, din cauza izbucnirii războiului. Astfel, el nu a reușit niciodată să vadă ansamblul său în întregime.
