Close
GET 20% OFF

By subscribing to our newsletter

Constantin Parhon, trei cărți de vizită cu texte olografe

LOT : 074

Constantin Parhon, trei cărți de vizită cu texte olografe

Preţ de pornire 100,00 €
LicitatieLicitația Carți, Documente și Pasiune
Valoare estimativă150 - 250 €
Dimensiuni6 x 10 cm
Starea de conservareFoarte bună
Adjudecat cu100 €

Detalii

Contestat pentru activitatea lui politică, savantul C. I. Parhon a îmbinat strălucit medicina cu științele naturii.  S-a născut pe 15 octombrie 1874 la Câmpulung Muscel. Atras de medicină, a urmat cursurile Universității din București și a obținut, în 1900, titlul științific de doctor în medicină cu teza “Contribuțiuni la studiul tulburărilor vazomotorii în hemiplegie”. 

C.I.Parhon s-a implicat în învățământul superior medical, ca profesor universitar de neurologie și psihiatrie, la Facultatea de Medicină din Iași și profesor de clinică endocrinologică la Facultatea de Medicină din București. În paralel cu activitatea didactică, și-a continuat activitatea profesională ca director al Spitalului Socola din Iași și apoi al Institutului pentru bolile nervoase, mintale și endocrinologice din București.

În 1928 a fost ales membru corespondent al Academiei Române, devenind, în 1939, membru titular și președinte de onoare al acestui prestigios for științific. A deținut și alte funcții în cadrul organizațiilor profesionale medicale: membru titular al Academiei de Medicină din București membru de onoare al Academiei de Științe Medicale, membru fondator al Societății de Anatomie din București, al Societății de Biologie, al Societății Române de Neurologie, Psihiatrie, Psihologie și Endocrinologie.
A fost ales membru al Academiilor de Științe ale URSS, R. P. Bulgară, R. P. Ungară și R.D.G, al societăților de endocrinologie din Paris, Moscova și Praga. Parhon a fost fondatorul Revistei Societății Române de Endocrinologie, Acta Endocrinologica, în 1938, iar, în anul 1946, regele Mihai a înființat Institutul de Endocrinologie cu numele „C. I. Parhon”.

În primăvara anului 1944 a fost primul semnatar al memoriului-protest al intelectualilor pentru ieșirea României din coaliția militară fascistă. Din 1946 până în 1961 a fost, fără întrerupere, membru al Adunarii deputatilor și, apoi, al Marii Adunări Naționale.
Constantin I. Parhon este considerat a fi primul șef de stat al României. El a fost ales președinte provizoriu al Prezidiului Republicii Populare Române la 30 decembrie 1947, chiar în ziua în care Regele Mihai I a fost obligat de către comuniști să abdice. Presedinția Prezidiului R.P.R. a durat până la 3 aprilie 1948, când C. I. Parhon a fost ales presedintele Prezidiului Marii Adunări Naționale, funcție pe care a îndeplinit-o până în 1952.                                                                                                   În 1952 a renunțat la activitatea politică, dedicându-şi restul vieţii activităţii de cercetare ştiinţifică. L-a preocupat în special rolul glandelor endocrine, studiul clinic al endocrinopatiilor și problemele de endocrinologie generală. A adus contribuții în domeniul terapeuticii afecțiunilor endocrine, fiind și autorul primelor medicamente opoterapice din România.                                                                                  A fost mentorul Anei Aslan, iar intervenția sa l-a salvat pe profesorul Constantin Rădulescu-Motru, întemnițat la Turnu-Severin, care i-a ramas toată viața recunoscător.                                                                      Academicianul Constantin Ion Parhon s-a stins din viață, după o îndelungată suferință, în ziua de 9 august 1969, la Spitalul Elias.

Două din cele trei cărți de vizită poartă mesaje olografe și semnătura savantului.