Iancu Nicolae Moldovean, Culegere de înțelepciuni, 1827
Iancu Nicolae Moldovean, Culegere de înțelepciuni, 1827
Culegere de înţelepciune scrisă în limba grecească de Dimitrie Nicolau Darvar; iar acum tălmăcită în cea rumânească de Iancu Nicolae Moldovean. Acum întâia oară dată în tipariu supt eforia dumnealor Răducanul Clinceanu şi Dimitrache Topliceanu. Bucureşti : la priveleghiiata Tipografie, 1827. [8], 129, [11] p. Cu chirilice.
BRV III, 1306
Cornelia Papacostea-Danielopolu. Intelectualii români din Principate şi cultura greacă : 1821-1859. Bucureşti : Editura Eminescu, 1979
Al. T. Dumitrescu, Trâmbiţa Românească: Manifest public, patriotic şi revoluţionar de Ienăchiţă Văcărescu : cu un studiu introductiv, în : Analele acad. Rom., Mem. Sec. lit., 37 (1914-15), p 37-38 (despre poeziile incluse de traducător în ediția românească).
Nu avem cunoştinţă de ediţii ulterioare ale “Culegerii de înţelepciune” (nu sunt menționate în BRM).
Cartea conţine două prefeţe: una dedicată mitropolitului Moldovei, Veniamin Costachi, de către Iancu Nicolae (traducătorul cărţii), datată: 1827 Martie 29, şi una adresată cititorului, de către autorul macedonean (Vienna, la 25 Iunie 1811). Referitor la fidelitatea prezentei versiuni faţă de textul original, Iancu Nicolae afirmă: “Scriitorul grec adăogase la sfârşit oare care regule pentru paza sanătăţii; dar eu văzând într-însele oare care idee şi vorbe, care nu au sunat bine laurechile noastre, am luat îndrăzneala să le scot, şi in locul lor am pus după povaţa învăţătorilor miei vre o câteva versuri morale ale Dumnealui Coconului Iancu Văcărescu adecă: Chipzuire și rugăciune, şi Tablele rumânilor”. Totodată, tălmaciul recunoaște, cu smerenie: “la tălmăcirea aceștii cărți m-au ajutat și m-au îndreptat la multe unu din învățătorii de la Școala de aici” (fără însă a-i da numele).
Dimitrie Darvari, în Prefața intitulată Precuvântarea scriitorului:
„Această cărticică este o adunare din deosebite cărți a multor bărbați înțelepți, carii prin privireau cercat cu amăruntul firea oamenilor, și prin cercare au cunoscut lucrurile lumii. Crez că am făcut bine tipărind adunarea acestor înțelepte regule, fiind că folosul lor este mare, și întrebuințarea lor aduce oamenilor liniștire, mulțămire, și prin urmare fericire. Nu m-am sfiit a o numi CULEGERE DE ÎNȚELEPCIUNE, fiindcă este floarea înțelepciunii omenești, și puține cărți coprind în atâtea puține foi adevăruri atât de mari, și atâtea bune mijloace întemeiate pe cercare spre dobândirea fericirii omenești. La sfârșit am adăgoat o învățătură în versuri pentru paza sănătății [cea scoasă de Iancu Nicolae și înlocuită cu poemele lui Văcărescu], care să unește foarte tare cu fericirea omenească, fiindcă mintea și sănătatea este fericirea cea desăvârșit (sic) a omului. Deci ai în această cărțulie, o iubitorule de învățătură tinere, și regule înțelepte ale bunii purtări, și păzitoare ale sănătății.... Pentru mine va fi destulă răsplătire daca să va înmulți mai mult binele în lume, care doresc din fundul inimii mele”.
Tipografia de la Cişmeaua Domnului Mavrogheni sau privileghiiata tipografie (aluzie la privilegiul domnesc acordat) este cea dintâi imprimerie cu patronaj laic și program editorial laic, de amploare, din Țara Românească, în secolul al XIX-lea. Primul atelier tipografic românesc independent, intră în funcţiune la 19 aprilie 1818, eveniment celebrat de versurile lui Iancu Văcărescu în “Tipografia”. Prin formalităţile iniţiate în timpul domniei lui Gheorghe Caragea, la 3 noiembrie 1817, privilegiul respectiv îngloba, de fapt, această nouă tipografie, tipografia Mitropoliei şi tipografia Episcopiei Râmnicului într-o unică şi neconcurabilă autoritate teritorialăizvoditoare de carte, vreme de 20 de ani. Hotărârea domnească, prin “Hrisovul tipografiei de aicidin Bucureşti”, statua ca eforii ei, doctorul Constantin Caracaş, biv vel stolnicul Răducanu Clinceanu şi biv vel slugerul Dimitrie Topliceanu să înzestreze atelierul cu material grecesc şi românesc de calitate, astfel încât să nu fie cu nimic mai prejos de oficinele similare din Buda şi Viena, să împartă gratuit “filade” şcolarilor şi să doneze 5 % din câştigul realizat, “Spitalului Iubirei de Oameni” (actualul Filantropia). Cărţile ieşite din teascurile “Privileghiatei Tipografii de la Cişmeaua Domnului Mavrogheni” se caracterizează printr-o evidentă deschidere tematică, raportat la perioada anterioară și au un nivel crescut, de adresabilitate.
Legătură de epocă integral din pergamoid.
