Confutationes legis Machumeticae (latină și greacă). Basel, 1543, cu ex-librisul lui Alexandru Papiu-Ilarian

Confutationes legis Machumeticae, quam vocant Alcoranum, singulari industria ac pietate doctissimis atque optimis viris partim Latine, partim Graece, ad impiae sectae illius, errorumque eius impugnationem, et nostrae fidei Christianae confirmationem olim scriptae, ac magnus studio hinc inde conquisitae, inque lucem editae. Quorum catalogorum uersa pagina continet. Adiecta quoque est Ludouici Vivis Valentini, viri doctissimi, de Mahumete et Alcorano eius Censura, ex libris ipsius de veritate fidei Christianae decerpta, una cum aliis lectu dignissimis. Cum gratia et privilegio Imperiali ad septennium. [8], 178, [2] p. (94 f. cu signat. : *4 A-P⁴) : il. ; 2° (27 cm), R (23 x 16 cm). [S.l. : S.n. : S.a.]

Respingerea legii mahomedane numită Alcoran este parte integrantă a unei colecții de scrieri critice și polemice la adresa religiei și culturii islamice, dar și a națiunii turce, de autori catolici și protestanți; a fost publicată la Basel, în 1543, apoi în 1550, într-o ediție revizuită și îmbogățită și, din nou, în 1556. Tomul de față pare să aparțină ediției prime, despre care unii cercetători afirmă că ar fi apărut în trei variante, mai mult sau mai puțin diferite, în decursul aceluiași an. Corpusul din care provine (conceput și imprimat ca un unic volum în 3 părți), numit și Corpusul Oporinus-Bibliander este intitulat (așa cum o atestă exemplarele ajunse până astăzi, în sine, niște rarități):

Machumetis Sarracenorum principis vita ac doctrina omnis, quae et Ismahelitarum lex, et Alcoranum dicitur, ex Arabica lingua ante C C C C annos in Latinam translata, nuncque demum ad gloriam Domini Jesu, et ad christianae fidei confirmationem, doctorum ac piorum aliquot virorum, nostraeque adeo religionis orthodoxae antistitum studio et authoritate, velut e tenebris in lucem protacta atque edita. .. Adjectae quoque sunt annotationes, confutationes, Sarracenorum ac rerum turcicarum a D C C C C annis ad nostra usque tempora memorabilium historiae, ex probatissimis autoribus tum arabibus, tum latinis et graecis, …. Item, Philippi Melanchtonis, viri doctis. praemonitio ad lectorem, …. Theodori Bibliandri, sacrarum literarum in Ecclesia Tigurina professoris, viri doctissimi, pro Alcorani editione apologia, … Cum Caesare Majestatis gratia & privilegio ad septennium [varianta imprimată la Basel de Johannes Oporinus și Nicolaus Brylinger], [1543].

Sau, conform titlului identic cu al ediției 1550:

Machumetis Saracenorum principis, eiusque successorum vitae, ac doctrina, ipseque Alcoran, ... d(ominus) Petrus abbas Cluniacensis per uiros eruditos ... ex Arabica lingua in Latinam transferri curauit. His adiunctae sunt Confutationes multorum, et quidem probatissimorum authorum, Arabum, Graecorum, et Latinorum, una cum excellentiss(imi) Theologi Martini Lutheri praemonitione ... Adiunctae sunt etiam, Turcarum, ... res gestae maxime memorabiles, a 900 annis ad nostra usque tempora. Haec omnia in unum uolumen redacta sunt, opera et studio Theodori Bibliandri, Ecclesiae Tigurinae ministri ...etc.  [Basileae, Johannes Oporinus, 1543].

Prima parte a corpusului, indiferent de varianta tipografică, cuprinde cea dintâi versiune în limba latină a Coranului după un manuscris arab, provenind din Toledo, completată de traduceri ale altor scrieri tradiționale musulmane, efectuate de Robert din Kent și Hermann de Corinthia în Spania anilor 1142-1143, la inițiativa abatelui de Cluny, Petru Venerabilul. Un titlu succinct, dar reprezentativ pentru această versiune timpurie, este acela de Codex authenticus doctrin(a)e Machumeticae, prezent în carte.

Partea a 3-a a corpusului cuprindea varii studii referitoare la istoria și instituțiile politice și religioase ale turcilor, printre care Tractatus de moribus, conditionibus et nequitia Turcorum, de călugărul dominican din Transilvania - Georgius Septemcastrensis (Georgius de Hungaria), compus în 1480.

Confutationes, partea a doua a compilației din 1543 (pusă, de fapt, la punct, în 1542), are ca particularități concordante, evidențiate de acest exemplar - tiparul negru pe suport manual, cu caractere umaniste de mai multe corpuri, capitale romane pentru titluri și subtitluri alternând cu caractere cursive (proprii și textului de început); paginație cu cifre arabe plasată în centrul marginilor superioare; custos. Passim, finaluri în dispunere cul-de-lampe. Doar prima lucrare De Mahomete, et Alcorano (f. [2]-[4]) are colontitluri – De Mahumetane sectae origine et impietate / idem error(ibus) et vanitate. Pe verso-ul foii de titlu (f. [1]): Confutationum legis Machumeticae, / secundo hoc Tomo comprehensarum catalogus. Tratatele acestei părți (sau tom) – redate parțial sau integral - sunt: Lodovici Vivis Valentini de Mahomete et Alcorano ipsius Censura decerpta; De Mahometo, eiusque legibus, et Sarracenorum rebus, ex Volaterrano; Mahumetanorum sectam omni ratione carere, commentatiuncula lectu dignissima, Hieronymo Savonarola autore; Disputatio Christiani eruditissimi... adversus doctrinam et flagitia Mahumetis; Cribrationum Alcorani libri tres, reverendissimo atque doctissimo D(omino) Nicolao de Cusa... autore; Richardi fratris ordinis Praedicatorum,... Confutatio legis a Mahumetae Sarracenis latae, per Demetrium Cydonium in linguam Graecam translatam; Eadem Richardi Confutatio e Graeco rursus Latinitate donata, Bartholomeo Piceno interprete și Christianae fidei Exomologesis, sive Confessio, Sarracenis facta,... incerto autore. De la p. 83 până la sfârșit, textul respectiv este bilingv, în latină și greacă veche, în dispunere paralelă (pe două coloane). Sunt prezente trimiterile și glosele marginale (în manșetă), imprimate tot cu caractere cursive.

Volumul cuprinde letrine istoriate în stil renascentist (cu putti) sau decorate fitomorf, în xilogravură, încadrate, de varii dimensiuni.

Autorul menționat pe foaia de titlu este filosoful spaniol evreu, convertit la creștinism, originar din Valencia, Juan Luis Vives (Joannes Ludovicus/Lodovicus Vives), 1493-1540, absolvent al Universității din Paris, profesor al Universității din Leuven și prieten al lui Erasmus din Rotterdam. Umanistul de orientare antiscolastică a lăsat o operă consistentă, în care, alături de contribuțiile filosofic-enciclopedice se remarcă preocupările pentru natura minții și a emoțiilor și pentru îmbunătățirea metodelor pedagogice ale vremii sale. În registrul interconfesional, deopotrivă în cel al politicii europene antiotomane, pe lângă Censura – din care provine fragmentul inclus în partea a doua a corpusului -  se înscriu și tratatele De conditione vitae Christianorum sub Turca (1526), De Europae dissidiis et bello Turcico (1526) și De veritate fidei Christianae (1543), din care au fost, de asemenea, publicate secțiuni în ambele ediții, în cuprinsul părții a treia.

Exemplarul de față, desprins, cândva, din tomul original tripartit și legat de sine stătător, este complet. Cunoaștem faptul că aparține primei ediții a corpusului Oporinus-Bibliander prin faptul că textul lui Vives nu este urmat de cel bilingv, al bazileului Ioan Cantacuzino - Ioannis Cantacuzeni Constantinopolitani Regis Contra Mahometicam Christiana & orthodoxa assertio, care, deși imprimat tot în 1543, urma să facă parte din cea de-a doua ediție oporiniană. Nu cunoaștem, în schimb, cărei variante editorial-tipografice, mai exact, din cele 3, din 1543, îi corespunde fără rezerve.

Din punct de vedere al stării de conservare, specimenul este pătruns de umezeală pe anumite secvențe, cu câteva cearcăne de apă și urme de îmbătrânire a suportului; primele foi sunt șifonate, cu o ușoară pigmentație fungică și două substituiri de suport, artizanale. Volumul are și paginație manuală, de la 94 la 196, cu cerneală cărămizie palidizată ; în prima parte a cărții pot fi observate fragmente de adnotări marginale în registrul inferior al paginilor și marcarea prin acolade a anumitor pasaje. Foaia de titlu poartă ex-librisul ștampilă de formă ovală, indigo, a lui Alexandru Papiu-Ilarian, jurist, istoric și filolog, unul din fruntașii Revoluției pașoptiste și membru titular al Academiei (din 1868).

Legătura (de dată târzie) este în piele (cotorul) și pergamoid (copertele), pe carton presat, în două nuanțe de maro. Cotorul are 5 nervuri profilate, subliniate prin linii aurite; între nervurile de sus este imprimat pe 3 rânduri, titlul acestei părți a Corpusului, Confutationes / legis / Machumeticae, cu majuscule aurite. Forzațurile sunt duble, de culoarea oului de rață, bine păstrate. Șniturile, în nuanța café au lait, au un model discret, realizat cu stropi fini de vopsea maronie, cu aspect uniform; capitalband alb cu albastru deschis. Copertele au chenare simple. Pergamoidul copertelor poartă semnele unui atac de cari ce a vizat blaturile – marginile superioară și inferioară; colțurile sunt îndoite, dezgolite, cu exfolieri, marginile laterale ale copertelor – uzate; pielea cotorului este tocită, cu mici deteriorări la capete și în dreptul nervurilor. Porțiunea inscripționată și capul superior al cotorului s-au desprins în partea stângă, lăsând vederii un fragment din stratul de hârtie imprimată, de dedesubt  (provenind dintr-o publicație românească de sfârșit de secol XIX, început de secol XX).

Referințe: Index aureliensis, 119.004 ; Göllner, Turcica, 793 ; Segesvary (Victor), L'Islam et la Réforme, 1977. Printre cele mai noi studii se numără cel al lui Fernando González Muñoz, Un testimonio manuscrito de la primera edición  del Corpus islamológico de Theodor Bibliander (Collectanea Christiana Orientalia 18/2021, p. 109-126).