Triod, Blaj, 1771
Triod, Blaj, 1771
Triodion. Acum întâiu aşezat şi tipărit, după rânduiala Besericii Răsăritului. În Blaj, în Tipografiia Mânăstirii Bunei Vestiri, de Petru Papavici Tipograful Râmniceanul, Anii de la Hristos, 1771. [2] f., 236 f., [1] f. (cu signat.) : il. ; 2 col. ; 4° (32 cm), 40-46 R/col. (27 x 16 cm).
Ed. ulterioare: 1800, 1813.
Titlul de intrare în materie: Triodion. Adecă Trei Cântări cu Dumnezeu cel Sfânt. Carele cuprinde întru sine slujba se i să cuvine.
Exemplarul de față face parte din categoria celor menționate în BRV, loc. cit., care au predoslovia tiparnicului la f. [2]r, dispusă în cul-de-lampe și decorată cu o vinietă „cap de înger”, semnată P T (Petru Tipograful). Vinieta respectivă apare și în alte imprimate blăjene (edițiile Apostolului și Triodului), fără a fi întotdeauna reprodusă cu aceste inițiale.
Scurtă prefaţă specifică atât fidelitatea faţă de izvodul grecesc, cât şi tipicul cântării stabilit conform sinodului de la Cartagina (A. D. 419), canonul 101.
Tiparul este negru și roșu, pe hârtie manuală groasă. S-au folosit 4 corpuri de literă chirilică, iar textul este dispus pe 2 coloane neîncadrate. Titlurile, subtitlurile, indicațiile tipiconale, pasajele explicative ale fiecărui titlu important, versetele și inițialele acestora, parțial custosul (reclamele) sunt imprimate cu roșu. Ornamente de compoziție tipografică: viniete de colontitlu, de final, viniete romboidale care anturează ornamentația xilogravată, frontispicii de capitol. Poarta cărţii este frumos şi atent elaborată (apare în tipăriturile blăjene începând cu Penticostarul din 1768): titlul este flancat de două coloane rectangulare, casetate, cu medalioane istoriate şi legende pe banderole, surmontate de un fronton frânt, format din două segmente de cerc încadrând un tron cu margini sculptate. Pe tron stă Iisus Hristos Marele Arhiereu, care binecuvântează cu ambele mâini, înconjurat fiind de heruvimi. Capetele frontonului au feţele ornate cu spice şi heruvimi. Deasupra segmentelor de cerc se află, în dreapta – Sf. Ev. Marcu (Marco), în chip de leu rampant, înaripat, cu aureolă. În stânga – Sf. Ev. Matei, în chip de înger îngenuncheat. Ambii îi oferă Mântuitorului evangheliile lor. Ceilalţi doi evanghelişti ocupă bazele coloanelor, deci registrul inferior lateral, despărţit de restul compoziţiei printr-un brâu arhitectural în zig-zag, care plasează titlul în adâncime. La dreapta – acvila cu aureolă, ţinând Scriptura în gheara dreaptă ridicată (portret simbolic al SF. Ev. Ioan), în stânga – taurul înaripat, cu propria sa gestică votivă (Sf. Ev. Luca).Sub friză, deasupra arcadei boltite, doi heruvimi cu aripi prelungi, încadrând-o. Laturile dinspre interior ale coloanelor sunt ornate cu ghirlande de spice iar capitelurile – cu frunze de viţă de vie. Stâlpii portalului sunt istoriați cu imnografi bizantini (sfinții Ioan Damaschin, Theodor și Iosif Studitul, Andrei Criteanul) și doi patriarhi (de Ierusalim și Constantinopol): Sofronie și Gherman. În mijlocul registrului inferior al ancadramentului-poartă, scena Bunei Vestiri. Dedesubtul postamentului cu cinci borduri, numele tipografului-gravor, Petru Papavici Râmniceanu. Bazele coloanelor casetate au o altă ornamentaţie fitomorfă. Cuvântul „Triodion” este surmontat de un foliaj urmând conturul boltei, realizat cu roşu. Pe verso-ul foii de titlu se află o altă gravură, mai valoroasă artistic, tot cu tema Bunei Vestiri (reproducând icoana de hram a mânăstirii blăjene), semnată în partea stângă, jos; redă detaliile unui interior în care se observă liniile unei pardoseli în prim-plan urmat de o platformă înălțată pe care este înfăţişată Sf. Fecioară îngenuncheată lângă analogul pe care stă deschisă Scriptura, înveşmântată în maforionul brodat cu luceferi, având în spatele ei un scaun cu spetează înaltă, bogat decorat. În faţa ei, Arhanghelul Gabriel, pășind pe nori învolburați, salutând-o cu primele trei degete ale mâinii drepte împreunate. În planul secund, în centrul imaginii, un buchet de crini; lateral sunt redate două siluete arhitecturale şi sus, Duhul Sfânt în chip de porumbel în zbor, despicând norii cu razele sale.
Titlul prefeței este surmontat de un frontispiciu în xilogravură, cu motivul Pomului vieții, redat printr-un vas cu flori – tijă centrală, înflorită și tije laterale în arabesc cu inflorescențe mari.
La începutul Triodului, regăsim frontispiciul Deisis cu medalioane din spice între tije florale cu foliaj bogat, umplând tot cadrul, model des reprodus în tipăriturile bucureștene de secol XVIII şi preluat și aici, în noul repertoriu de clişee xilografice al lui Papavici. Titlul de intrare în materie se profilează pe tije subţiri, înflorite (calicii duble cu câte trei petale şi frunze bilobate, flori de lalea etc.), în arabesc (cu roşu). O gravură „îngropată”, de dimensiunea a 12 rânduri de text, în dreapta ilustrează pilda „Vameşului şi a fariseului” din Duminica cu acelaşi nume, care deschide perioada cântărilor de pocăință specifice Triodului. Gravura cu scena Răstignirii, semnată ” Petru T”, deschide Sâmbăta Închinării Crucii. Seara la vecerniia cea mică, f. 113r. Registrele laterale ale icoanei conţin instrumentele supliciilor lui Iisus (dar și elemente simbolice, care au anticipat patimile) – potirul primit din mâna îngerului, în grădina Gethsemani, vasul cu mir de nard, cocoşul din curtea pretoriului, stâlpul infamiei, biciul, scara, suliţa, coroana de spini, piroanele. Gravura este încadrată de textul unei rugăciuni, dispus transversal, în afara chenarului: „Întăreşte D[oa]mne, Biserica ta, carea oai răscumpărat cu scump sângele Tău”. La sfârșit, înainte de Rânduiala tipicului, acolo unde se încheie ultimele cântări (svetilne, stihiri din Octoih, bogorodicine), o frumoasă vinietă din repertoriul cărții vechi de Râmnic, - un vas mic din care ies tulpini cu frunze mari, înflorite, cea din mijloc cu o floare de albăstrea, complet deschisă.
Ultima filă cuprinde un text despre îndreptarea greșelilor, cu precizarea: “Cuvine-să încă să ști, cum că întru acest Triod, Tipicul despre praznicul Bunei vestiri, s-au tipărit nu tot, ci numai cât cuprinde slujba Triodului, iar de aci în colea urmează Tipicul despre Praznicul Bunei vestiri la Strastnic și la Penticostariu”.
Exemplar complet, în stare bună, reparat în mare parte (substituiri de suport), dar cu rupturi noi începând cu foaia de titlu, unde zdrențuirea filei (asupra cărei s-a intervenit) a afectat partea de jos, din stânga, a portalului. Gravura de pe verso este intactă. Patină vulgară, margini scurtate, fisuri. Zațul și ornamentele sunt în stare bună. În ultima parte a volumului, urme pronunțate de lichid pe marginile de sus și lateral.
Un fragment de însemnare care-și avea debutul pe marginea inferioară a foii de titlu: “pe sama s(fintii) bisearici / Păucii să să știi (sic) / 1789” (data este scrisă cu cifre arabe) (f. 1r-2r).
Păucea este un sat în comuna Blăjel, județul Sibiu.
Legătura în marochin pe tăblii din lemn, recondiționată (coperta I, cotorul, închizătorile, capitalbandul bej cu cafeniu). Panouri centrale pe ambele coperți, cel din față într-o nuanță mai deschisă de maro, cu cruce mare fitomorfă, ornamentație foliacee de-a lungul marginilor interioare ale panoului și vase cu flori în colțuri. Ancadrament cu muchii fitomorfe subțiri și borduri decorate cu evantaie ce păstrează urme de aurire. Același model pe coperta posterioară, încadrând un motiv în genul ramelor de formă ovală, decorat cu mici fleuroane. Fără aurire. Forzațuri duble remarginate, parțial refăcute; cel anterior, pigmentat fungic. 5 nervuri profilate pe cotor, cu decor stilizat. Învelitoarea are porțiuni tocite, cu urme ale atacului de cari și alte semne de uzură. O mărturie pe prima foaie mobilă a forzațului anterior: “Acest Triod l-am legat eu, Vasilie doctor Păucea 1905 Martie 12 lei 25”.
Bibliografie: BRV IV, 151
