Triod, Râmnic, 1782
Triod, Râmnic, 1782
Triod românesc, tipărit la Râmnic în anul 1782, cuprinde imnele sau cântările şi rugăciunile pentru cele zece săptămâni ale Postului Sfintelor Paşti.
TRIODION CE SA ZICE TREI CÂNTĂRI. Ce are întru sine slujba sfântului şi marelui Post. Acum întru acest chip tipărit, întru întâia domnie a prea Luminatului şi prea Înălțatului Domn IO NICOLAE CONSTANDIN CARAGEA Vaeved. Cu blagoslovenia şi toată cheltuiala prea sfinții sale Părintelui Chir FILARET Episcopul Râmnicului.
În sfânta episcopie a Râmnicului. La Anii dela zidirea Lumii 7290. S-au tipărit de smeritul între Ieromonahi Climent Ieromonahul Tip(ograful). Și de Popa Costandin Tipograful Râmniceanul.
Pe verso foii de titlu se află un cadru gravat impozant, nou şi originar, cu Stema Țării Româneşti învăluită de vrejuri, însoțită de următoarele „stihuri poetice" închinate Voievodului:
Lumina ce în trei Sori a Troiței ceii pre îndumnezeite,
Care de oameni să laudă prin trei cântări alcătuite
În scaunul Domniei Ungrovlahiei au voit a înalta
Pre Domnul nostru Nicolae Costandin Caragea.
Și prin semnul cinstitei Cruci ce în pecete s-au însemnat
Stăpânirea creştinescului norod i-au încredințat;
Prin soare cu buzduganul dreptății îl întărește,
lar prin lună, sabia spre ingrozirea făcătorilor de rele îi dăruieşte.
Păzească-l Domnul întru bună și întreagă fericire,
Dându-i şi în veacul viitor cu drepții sălășluire.
În ceea ce priveşte paginația, cu prilejul primei descrieri a cărții în BRV, bibliografii loan Bianu şi Nerva Hodoș au indicat faptul că tipăritura conține 1+476 file numerotate (Vezi BRV II, p. 277). În BRV IV, Ioan Bianu şi Dan Simonescu au completat descrierea, dând finalul versurilor la stemă, iar mai recent, Aurelia Florescu a semnalat gravurile din carte (A. Florescu, op cit. mai jos, p. 81-107). Aşadar, până în prezent nu a fost făcută o descriere corectă și completă a paginației și a graficii acestei tipărituri.
Cercetând atent atât exemplarul de față cât şi alte două exemplare complete, constatăm un număr de opt greşeli de numerotare a filelor (concret: f. 18 numerotată greşit 19, f. 19 nr. gr. 18, f. 260 nr. gr. 160, f. 422 nr. gr. 421, f. 470 nr. gr. 468, f. 471 nr. gr. 469, f. 474 nr. gr. 476), dintre care şapte nu afectează succesiunea firească a numerelor, iar la numerotarea ultimei file în loc de 474 s-a numerotat greşit 476 (precizăm că textul de pe f. 473v continuă firesc pe fila următoare, numerotată 476). Aşadar, exemplarul complet al acestei tipărituri are (1)+474 file - fapt ce trebuie avut în vedere la o nouă descriere în BRV.
Veşmântul grafic, în primul rând materialul ilustrativ sau gravurile, dau o valoare de excepție acestei tipărituri. Remarcăm, în primul rând, gravura paginii de titlu, unică în felul ei, ce a fost lucrată de Constantin Tipograful Râmniceanul în anul 1781, ce redă un portal baroc impozant, susținut de îngeri, iar de jur-imprejur au fost săpate în lemn nu mai puțin de 29 medalioane cu chipurile unor luminători ai Bisericii Răsăritului. La fel de valoroase sunt gravurile din carte, semnate (şi uneori datate) de gravorul artist Gheorghe Popovici Constantin Tipograful Râmniceanul, mai ales scenele: Vameşul şi fariseul, Rästignirea Domnului (pe f. 175v şi pe f. 355v), Învierea lui Lazar, (pe f. 293), Intrarea în Ierusalim (pe f. 307), Scene din viața Prea fericitului Iosif cel preafrumos, datată 1782 (pe f. 319v), Fetele înțelepte și Fetele nebune, datată 1782 (pe f. 328v), şi Cina cea de Taină, cu titlul:,,Când au turnat curva mir pre capul lui H(isto)s în casa lui Simon Bubosul” (pe f. 328v). Scene cu Cina cea de Taină, Răstignirea Domnului şi Punerea în Mormânt, realizate de tipograful Dimitrie, se repetă şi în frontispiciile de la f. 243v, f. 378 şi f. 383v.
Merită, de asemenea, a fi relevate frontispiciile şi, cu deosebire, două inițiale mari, historiate, una cu reprezentarea a doi peşti, datată 1782 (pe f. 293) şi a doua redând initiala A cu coroană, datată tot 1782 (pe f. 307), lucrate şi semnate de acelaşi gravor Gheorghe Popovici Tipograful Râmniceanul.
În ceea ce privește cuprinsul scrierii, relevăm faptul că, în partea finală a Triodului, editorul a alăturat un text complementar, anume Viața Mariei Egipteanca, ce se află tipărit pe filele 439v-448v.
Din nota imprimată la sfârşitul tipăriturii aflăm că purtătorul de grijă al lucrului a fost ieromonahul Ioachim, iar diorsitor a fost leromonahul Grigorie. Aşadar, la realizarea acestei cărți frumoase au colaborat, alături de Episcopul Filaret, Ieromonahul Climent, lerodiaconul Grigorie, leromonahul loachim, tipograful gravor Constantin Râmniceanul, tipograful gravor Gheorghe Râmniceanul şi tipograful gravor Dimitrie Râmniceanul. Acestor tipografi le datoram colportarea, adică ducerea şi răspândirea prin satele din Transilvania a sute de cărți româneşti imprimate cu deosebire la Râmnic şi Bucureşti. Lucrul tipografic la această carte a început în 8 septembrie 1781 şi s-a încheiat la 14 aprilie 1782.
Exemplarul de față este incomplet. Paginația indică faptul ca, în prezent, cartea păstrează: fila (1) şi filele 13-474 (acestea conținând greşelile de numerotare relevate mai sus, în prezentarea generală a tipăriturii). Aşadar, lipsesc din carte filele numerotate 1-12.
Legătura cărții este din tăblii învelite în piele de culoare maro, ornată. Ea păstrează de la coperta veche doar o parte din cotor, coperta ultimă (ornată, prin presare la rece, cu succesiuni de triunghiuri, romburi şi dreptunghiuri) şi cheutorile din metal şi piele.
Mărturiile documentare, dintre cele care vor fi existat în trecut pe forzat şi la începutul scrierii, le reprezintă astăzi o singură însemnare, scrisă pe f. 80-85, având următorul conținut: Acest Triod s-au cumpărat în 17 lei, la Sfete Niculae, la biserica Cândeşti, şi s-au cumpăprat de sat cu osteneala preotului Barbul Berca şi preotul a dat 3 lei şi ceilalți o(a)meni cáte un leu, câte 20 parale.
Însemnarea datează de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, atestând cumpărarea cărții de către comunitatea ortodoxă a satului Cândeşti (situat în Argeş, Buzău ori Dâmbovița) cu suma de 17 lei, monedă aflată în circulație pe teritoriul Valahiei.
Pe o filă albă, la sfârşitul cărții, se mai păstrează o invocație religioasă în limba greacă, scrisă cu slove chirilice.
Starea de păstrare a cărții este, în general, destul de bună, cu deosebire a blocului exemplarului. Coperta a fost restaurată recent, prilej cu care a fost schimbat şi forzatul, folosindu-se hârtie veche, albăstruie. În lumina celor prezentate, apreciem că, exemplarul de faţă, reprezintă o carte rară, de interes bibliologic şi bibliofil, putând fi încadrată în categoria Fond a Patrimoniului Cultural Național.
Referințe bibliografice:
Bibliografia Românească Veche, 11 (456), p. 277-278
Bibliografia Românească Veche, IV (456), p. 263
Aurelia Florescu, Gravura râmniceană (1705-1827), Craiova, 1998, p. 81-107.
