Eugenios Voulgaris. Adoleschia philotheos (română). Iași, 1819. Tomurile II și III
Eugenios Voulgaris. Adoleschia philotheos (română). Iași, 1819. Tomurile II și III
Adoleschia philotheos adecă îndeletnicire iubitoare de Dumnezeu, adecă din cetirea Cărții celor cinci sfințite scripturi ale lui Moisi, înțelegeri de suflet folositoare și mântuitoare. Alcătuite de Arhiepiscopul Evghenie Vulgariul. Și acum pre limba românească tălmăcită și tipărită de S(finția) S(a) V(eniamin) M(itropolitul) M(oldovei). În zilele prea Înălțatului Domn Mihail Grigoriu Suțul Voevod. S-au tipărit în tipografiia sf(i)ntei Mitropolii în Iașii. La anul 1819. 4° (22 cm.) ; 28-32 R (18 x 14 cm.)
2 tomuri, din cele 5, apărute în intervalul 1815-1819 (primul în timpul domniei lui Scarlat Alexandru Callimah); sunt legate într-un singur volum, fiecare cu propria numerotație și pagină de titlu având textul reprodus mai sus, plus următoarele mențiuni care le diferențiază:
“Tomul al doilea, întru care să cuprind înțelegerile cele din cetirea uniia din cele cinci sf(i)nțite cărți, a Eșirii”, respectiv: “Tomul al treilea (idem) a Leviților”.
Tomul II: [1] f., 184 p., [4] f. (cu signat.) : il.
Tomul III: [1] f., 90 p., [2] f. (cu signat.) : il.
Tipar negru pe suport manual subțire, cu verjeuri, mai multe corpuri de literă chirilică de rând, și majusculă; colontitluri, custos; numerotație cu cifre arabe, signatură și paragrafe numerotate cu slovocifre. Trimiteri scripturale în manșetă, note de subsol. Ornamentică tipografică minimală, în cuprinsul volumelor. Pagina de text în chenar dublu-liniar, cu spațiu rezervat adaosurilor, lateral; include coloncifrele, signatura și custosul. Ornamentica gravată constă în ancadramentul fitomorf al paginilor de titlu, încadrat, la rândul lui într-un chenar din linii îngroșate și care se compune din borduri cu un model specific repertoriului tipăriturilor ieșene și nemțene: perechi de scurte vrejuri albe arcuite, în șir continuu, cu aspect catenar; dublat în partea superioară, cu cruci din motive trifoliate în cele patru colțuri. Există și două viniete compozite, cul-de-lampe, care încheie fiecare tom: cea dintâi apare la p. 184 și reprezintă un grup de palmete în volută, lejer suprapuse, cu o croșetă (lujer arcuit) în partea superioară a ansamblului (și tulpini înflorite între motivele principale), pe care stau, ca redate în perspectivă, două acvile în semiprofil, ținând împreună în cioc, o cunună. Cea de-a doua vinietă de final oferă, tot cu iluzia perspectivei, imaginea unei întinderi de apă liniștite (de după Potop), pe care plutește arca lui Noe, în centrul unui alt ansamblu fitomorf manierist, format dintr-un evantai de croșete cu element treflat, cu ghirlande dedesubt și buchete omogene de violete, lateral; deasupra arcei sunt redate cele două momente în care porumbelul trimis de Noe pleacă, apoi se întoarce cu o mlădiță de măslin în cioc.
Foile de titlu au fiecare, pe verso, 5 stihuri din psalmul 118 al lui David.
Titlurile de intrare în materie nu fac referire la tomuri, ci la “părți” (părțile cărților din V.T. (Pentateuchul), asupra cărora s-a scris exegeza evgheniană cuprinsă în volumele II și III din cele V), iar formulele de sfârșit, la “cărți”, adică tomurile prezentei ediții (în colontitluri: “Partea a doua / a treia a Îndeletnicirii ceii iubitoare de Dumnezeu” - abreviat).
Capitolele se compun din paragrafe: prima parte (sau tom) conține în total 83 de astfel de secțiuni tematice, respectiv 42, introduse prin scurte rezumate, care se regăsesc în tablele de materii intitulate Scară ale (sic) înțelegerilor din Tomul al II-lea / al III-lea, / adecă ale celor dela Eșire / din cea Leviticească. Cuprinsul părților este structurat pe 3 coloane, cu 3 rubrici în care sunt menționate paragraful, subiectul, pagina (“fața”); ocupă, de fiecare dată, foile nenumerotate de la sfârșitul tomurilor.
Exemplarul este complet, cu unele pete de umezeală, amprente, stropi de cerneală cărămizie și de ceară. Prezintă mărturii, atât sub formă de însemnări cu cerneală neagră, scrise transversal, în spațiul lateral al chenarului paginilor, cât și sub forma unui fragment de hârtie dictando, cu notițele unui elev (Ganță Valeriu din Câmpulung Muscel, cu mențiunea – “dela preotul Ioan Popescu”), datând din anul 1934. Însemnările din interior aparțin unui anume Prt. I. Poppescu, deținătorul istoric atestat în mod clar, conform notei de la p. 16 (tom II): “Prop(r)ietatea subsemnatului...” (alfabet latin, cerneală neagră); tot el notează și la p. 138 (ibidem): “Citind și recitind, mintea se înavuțește. Ligendo et religendo si va apprendo”, apoi, succesiv, pe p. 152-153: “Această carte este din Bibliothica subsemnatului, / Prt. I. Poppescu din Mah(alaua) Malu, 1892, iulie 8”. Mahalaua Malu sau “Malu de Jos” a constituit, cândva, localitatea Bughea de Jos, situată în sud-estul comunei Malu de Sus, din centrul comunei Ochești. Bughea de Jos a fost mahala a orașului Câmpulung, pâna în anul 1926.
Semilegătură în piele brună și hârtie ornamentală, nuanța sepia, având un model de motive geometrice negre, în alternanță, grupate în șiruri orizontale și delimitate prin câte 3 segmente oblice, diferit orientate ; între aceste șiruri sunt ramuri subțiri, culcate care compun alte șiruri continue, cu perechi de ramuri înfrunzite, din loc în loc, foarte fin redate, cu argintiu (palidizat). Cotorul are 4 nervuri profilate, fără decor, și învelitoarea străbătută de canale și câteva fisuri mai serioase. Copertele sunt deteriorate la extremități, cu stratul ornamental fragmentar inscripționat cu penița (socoteli, coperta I, încercare epistolară, cop. II, idem forzațul). Forzațul posterior original, cu verjeuri, prezintă însemnări din diferite perioade, lipsite de relevanță; forzațul fix anterior s-a păstrat, cel mobil a fost înlocuit cu hârtie obișnuită de consistență poroasă (deschisă la culoare).
