B. Fundoianu, manuscrisul lucrării „Tăgăduința lui Petru”, 1917
B. Fundoianu, manuscrisul lucrării „Tăgăduința lui Petru”, 1917
Benjamin Fundoianu, manuscrisul lucrării „Tăgăduința lui Petru”, drama simbolistă de influență biblică ce reprezintă prima apariție tipografică în volum a autorului.
Lucrarea a fost redactată recto-verso pe un caiet cu 17 file veline emis de librăria D.P. Ornstein. Pe prima pagină a caietului a fost redactat titlul „Tăgăduiala lui Petru”, alături de motto-ul lucrării în colțul din dreapta sus, respectiv un citat din lucrarea lui Nietzsche „Așa grăit-a Zarathustra”; imediat sub este menționat autorul și datarea „Iași - 1917”.
Manuscrisul se deschide cu o filă redactată recto-verso, cu creionul. Se păstrează structura sub care a fost publicată lucrarea: subtitlul este „Înfățișarea la Arhiereu”, iar mai târziu pe parcursul lucrării, replicile fiecărui personaj sunt redactate după ce acesta a fost anunțat, prin scrierea numelui acestuia în centrul paginii, similar cu procesul de scriere al unei piese de teatru. Pornind de la subtitlu, filele sunt numerotate de către autor în colțul din dreapta-sus, iar începând cu fila numărul doi, manuscrisul este redactat cu cerneală albastră.
În cadrul textului apar numeroase corecturi, realizate cu creionul de autor după ce întreaga lucrare a fost redactată. Astfel, sunt întâlnite numeroase cuvinte sau sintagme tăiate sau inversate, numeroase fraze inversate, dar și numeroase intervenții asupra punctuației; autorul era foarte interesat de topică, precum și de rolul pe care semnele de puctuație îl au în cadrul lecturii. Lucrarea, fiind o dramă simbolistă, are rolul de a prezenta, prin toate mijloacele, trăirile personajelor, transmițându-le, în acest fel cititorului. Finalul, asemenea lucrării publicate, este realizat printr-o replică a personajului principal, Petru, respectiv primul vers al unei rugăciuni uzitate în religia creștină: „Tatăl nostru carele ești în ceruri...”. În cadrul manuscrisului, replica este imediat urmată de semnătura autorului.
Alături de caietul manuscris al lucrării propriu-zise se păstrează și două coli veline, redactate recto-verso, cu creionul, ce păstrează prefața lucrării al cărui titlu a fost modificat în „Lămurire”, fiind referitoare la scrierile simboliste. Aceasta este semnată la început, imediat sub titlu. În cadrul lucrării publicate, „Lămurirea” apare datată 1918, deci a fost scrisă ulterior redactării manuscrisului.
Copertele caietului cuprind și ele niște însemnări foarte importante care marchează procesul creativ. În primul rând, pe coperta 1, pe eticheta caietului a fost notată cifra III, alături apare o listă ce cuprinde 5 titluri redactate cu creionul:
1. Făgăduiala lui Petru
2. Lui Minulescu
3. G. Bacovia
4. Simboliștii la noi
5. Revizuiri critice
În al doilea rând, trebuie remarcate notațiile de pe coperta 3, realizate cu cerneală albastră și cu creionul. Acestea reprezintă calculele realizate de autor pentru a se decide câte exemplare poate publica, pe ce tipuri de hârtie și cât îl vor costa toate acestea.
Manuscrisul este complet, cuprinde lucrarea completă, inclusiv prefața, cu toate corecturile care au fost respectate la momentul publicării.
