B. P. Hasdeu, Istorie critică a românilor, două volume, 1875, cu dedicație
B. P. Hasdeu, Istorie critică a românilor, două volume, 1875, cu dedicație
B. P. Hasdeu, Istoria critică a românilor. Pământul Țării Românești, 1875, două volume colligate, cu dedicația autorului.
Volumul I. Întinderea teritorială. Nomenclatura. Acțiunea naturii, București, Imprimeria Statutului, XII + 311 p. Volumul cuprinde semnătura olografă a profesorului Alexandru Pop pe pagina de gardă și ex-librisul ștampilă al acestuia pe pagina de gardă, la începutul și la finalul prefeței, la începutul capitolului I și la finalul lucrării.
Volumul II. Reacția omului contra naturii. Originile urbane. Sinteză, București, Tipografia Antoniu Mănescu, III + 76 p. Volumul cuprinde dedicația olografă a autorului.
Cea mai mare parte a activităţii autorului a fost consacrată istoriei şi filologiei. Ca istoric s-a remarcat, mai ales, prin Istoria critică a românilor (1873-1875), rămasă însă neterminată, bine primită în epocă, mai ales că demontează afirmaţiile contestatarilor autohtoniei românilor la nord de Dunăre, lucrare pentru care a fost premiat. În Istoria critică a românilor, Haşdeu și-a propus studierea secolului al XIV-lea, secolul în care au fost întemeiate statele feudale româneşti la nord de Dunăre. Din păcate, au apărut doar primul volum şi un fascicol din cel de-al doilea.
Marele enciclopedist a fost una dintre cele mai mari personalităţi ale culturii române din toate timpurile. În ciuda criticilor, foarte dure uneori, asupra metodelor sale de lucru, Haşdeu rămâne un mare om de cultură, un neobosit cercetător şi un pionier al mai multor domenii ale filologiei şi istoriei României. Geniu plurivalent, cu orizonturi enciclopedice, Haşdeu reuneşte în ecuaţia personalităţii un romantic cu ambiţii prometeene, un savant format la şcoala pozitivismului, un zeflemist dispus să ia totul în răspăr şi un vizionar.
Legătură contemporană cu cotor și colțuri din piele, în interior se păstrează coperțile originale ale volumelor.
