Beregan Nicolò, Istoria războaielor din Europa de la apariția armatelor otomane în Ungaria în anul 1683, 1698, 2 volume
Beregan Nicolò, Istoria războaielor din Europa de la apariția armatelor otomane în Ungaria în anul 1683, 1698, 2 volume
Beregan Nicolò, Historia delle guerre d'Europa dalla comparsa dell'armi ottomane nell'Hungheria l'anno 1683, Venetia. Appresso Bonifacio Ciera, 1698, două volume:
Volumul I. [12], 472, [28] p.
Volumul II. 384, [34] p.
Legătură de epocă.
Ediția este ornamentată în stil baroc: o foaie-frontispiciu în chalcogravură, la fiecare volum, iar în xilogravură, inițiale ornate și viniete finale cul-de- lampe – un mascheron în anturaj vegetal luxuriant, în primul volum, o sirenă cu coadă bifurcată, în același tip de foliaj, în volumul II. Foile de titlu au câte-o vinietă alegorică (gravată în lemn) înfățișând tema răpirii Europei (în ramă vegetală). Titlul lucrării se repetă pentru fiecare secțiune a celor două volume. Ca particularități tipografice: numerotație cu cifre arabe, custos, signatură alfanumerică, colontitluri (imprimate cu majuscule cursive), note plasate în albitura laterală a paginilor, cu corp mic de literă umanistă, indici, erate.
Autorul, un nobil stabilit în Serenissima Republică, s-a făcut remarcat în primul rând ca avocat (membru al baroului din Veneția), poet, libretist și filolog. Compozitori de marcă ai timpului său i-au apreciat și utilizat creațiile – Antonio Cesti, Giovanni Legrenzi, Pietro Andrea Ziani: L’Annibale in Capua (1661, muzica: Pietro Andrea Ziani), Il Tito (1666, Cesti); Il Genserico (1669, Cesti); Eraclio (1671, Ziani); Ottaviano Cesare Augusto (1682, Legrenzi); Il Giustino (1683, Legrenzi).
În veacul următor, opera sa libretistică a trezit interesul unor titani ai muzicii italiene și universale, precum Tomasso Albinoni, Georg Friederich Händel și Antonio Vivaldi. Nu se cunosc suficiente date biografice despre această personalitate poliedrică născută la Vicenza; se pare că a urmat cursurile celor mai faimoase universități ale vremii sale și a făcut parte din câteva accademie de nobili studioși (dei Concordi, Ravenna, dei Gelati, Bologna și dei Dodonei, Veneția). Tot ce a compus Beregani denotă o profundă cunoaștere a culturii clasice, iar preferința pentru subiectele istorice (în special pentru lumea complexă și rafinată a Bizanțului) ating culmi de erudiție și pasiune; limbajul, scenografia, tehnica construirii atmosferei, a îmbinării registrelor dramatice, precum și întreaga paletă a caracterelor constituie un adevărat credo teoretizat în singura lucrare riguroasă, mai precis în prefața Istoriei Războaielor Europene, fruct al îndelungat exersatei arte a documentării și interpretării evenimentelor pentru care a nutrit, mereu, o înclinație de spirit savant.
Pe lângă această contribuție, Nicolò Beregan(i) a tradus în întregime și în premieră, o mare parte din opera poetului latin Claudian (Opere di Claudio Claudiano tradotte ed arricchite di erudite annotazioni, Veneția, 1716, 2 vol. in 8°, apărute postum).
Pentru ambele lucrări s-a bucurat de o binemeritată reputație în rândul cititorilor de aleasă cultură, până cel puțin spre sfârșitul secolului al XVIII-lea.
Beregani a mai scris (și publicat): Composizioni poetiche consistenti in rime sacre, eroiche, morali ed amorose, Veneția, 1702 (in 12º).
În ce privește Istoria delle guerre d’Europa, dalla comparsa delle armi ottomane nell’Ungheria l’anno 1683, ea ar fi trebuit să fie urmată de alte 2 volume, despre care se zvonea că în 1700 ar fi fost deja sub tipar, dar care nu aveau să mai apară niciodată.
