Constantin Cantemir, domn al Moldovei, hrisov domnesc, 1688
Constantin Cantemir, domn al Moldovei, hrisov domnesc, 1688
6 zile 14 ore 58 minute 16 secunde
Hrisov domnesc redactat în anul 1688 prin care domnitorul Constantin Cantemir confirmă mănăstirii Sf. Ioan din Focşani stăpânirea unor moşii din satul Bodeşti (ţinutul Tecuci), după hotarnica făcută de Miron Costin, staroste de Putna. Hotarul a fost măsurat cu funia, iar părţile au fost împărţite între mănăstire, răzeşi şi nepoţii lui Brîncău pitarul, inclusiv drepturile asupra bălţii Sireţelului şi a vadurilor de moară. Săpătura făcută de Guţu pârcălabul, care strica gârlele vechi ale mănăstirii, trebuie astupată. Mănăstirea primeşte moşia ca dreaptă ocină, fără ca cineva să se amestece.
Noi Constantin vv din mila lui dumnezeu, domn al ţării Moldovei. Adică au venit înaintea noastră şi înaintea alor noştri boeri moldoveneşti a mari şi a mici, rugătoriul nostru părintele Filothei, egumenul şi tot soborul de la svinta mănăstire de la Focşani, din cea parte din Ţara Rîmnicească, care este zidită de răposatul Grigorie Ghica vv, unde este hramul naşterea svîntului Ioan Botezătorul, care mănăstire este închinată la svinta Velica şi maceňa Nastasia ot Soluni, cu o mărturie de hotărît de la cinstit şi credincios boierul nostru, dumnealui Miron Costin ce-au fost logofăt mare, staroste de Putna, de-au arătat înaintea noastră şi cu multe mărturii de la arhierei şi boeri încredinţată; pre anume svinţia sa chir Theodosie ce au fost mitropolit şi Zaharia clucerul şi Dima pîrcălabul şi mulţi megieşi de prin pregiur şi orăşeni bătrîni din tîrg din Focşani, scriind şi mărturisind precum au mers dumnealui Miron logofăt la sat la Bodeşti ci este la ţinutul Tecuciului, pre porunca domniei mele şi au făcut căutare de amănuntul tuturor direselor ce are svînta mănăstire ce mai sus să pomeneşte cu mărturii şi cu însemnarea anilor şi a lunilor pre [este] zapise şi ispisoace de la Vasile vv[oda] şi uric de la domnia me[a] din anul 7194 scris de Pătraşcul uricariul, încare se află şi alte ocini şi cumpărături a svintei mănăstiri şi s-au ales toate părţile de ocină şi de cumpărături a svintei mănăstiri despre alţi răzeşi din sat din Bodeşti şi posleduindu toate deresele şi aflînd toate deplin neschimbate şi dintr-aceasta sat carele mai sus să pomeneşte Bodeştii în ţin. Tecuciului prin zapisele cele vechi ce au dat cineşi vînzătoriul, deresul său cel vechi la mîna vînzătorilor care au vîndut apoi svintei mănăstiri şi în chip de pomană şi peste toate acestea au întrebat şi de răzeşi tot anume care au fost acolo într-acel sat moşani şi ce parte au avut şi tot aşa şi din mărturisala lor au aflat nemutat precum s-au aflat şi în zapis, deci s-au măsurat tot hotarul acelui sat cu funia făcută de 30 de stînjeni şi mergînd hotarul acelui sat mai lat în frunte pe apa Sireţelului şi precum merge spre hotarul Bileştilor să mai îngustează au căutat de au măsurat pri trii locuri în frunte despre Sireţel şi la mijlocul hotarului şi a treia măsură despre hotarul Bileştilor. Deci s-au aflat în frunte despre Sireţel 48 de funii, însă cu 2 funii în balta Sireţelului, de unde să începe şi cură Sireţelul, [fără 2 funii] iar şi dintr-aceiaşi baltă care vine în partea altui sat anume Petreştilor cu malul său viind la baltă şi fără o funie ce s-au lăsat în greşala mărsului funiei pînă în stuf foarte des, neputîndu a să trage de-a dreptul de desimea stuvului, iar la mijlocul hotarului s-au aflat 39 de funii, 28 stănjăni cu 4 funii, iar din baltă, mai lăţindu-să balta la mijloc, făr-de alte 4 funii ce să vin iar către malul Petreştilor, iarăşi fără o funie ce s-au socotit în greşala stuvului; iar a treia măsură despre Bileşti, s-au aflat 22 funii şi 27 de stănjăni, acum fără apă, că acolo balta acum nu agiunge că cade în partea Bileştilor şi aşa la împărţeala funiilor, s-au venit în partea mănăstirii, în frunte din cele 48 de funii, 16 funii 3 stînj., 6 palme cu două funii din baltă, pre doi cai şi jumătate şi trei cirte de picior înblînd acea ocină pre cai din bătrînilor lor şi din măsura din mijloc din cele 39 de funii şi 28 de stînjeni, s-au venit mănăstirei 13 funii 12 stînj. doî palme, iar pre doi cai şi jumătate şi trei cirte de picior şi din baltă iarăşi s-au pus asupra mănăstirii 4 funii pentru uscat iar a treia măsură din cele 22 de funii şi 27 stînj., s-au venit mănăstirii 7 funii şi 10 stînj. [în pre doi cai şi jumătate şi trei cirte de picior şi am s-au ale părţile de mai...? – adaos de mână, ilizibil] despre toţi răzeşii moşeni de acolo şi despre nepoţii lui Brîncău pitarul, pentru rîndul vadurilor, [celor de moară] sînt trei scursuri din balta Sireţelului, din care baltă să începe şi Sireţelul, trustreile aceli scursuri s-au venit în partea mănăstirii căci şi vadul mai vechi au fost a vînzătorilor svintei mănăstiri de la un moşan anume Telul, [cînd au fost numai o scursură dintr-aceea baltă, ... Telul – adaos de mână, parţial lizibil] numai el au fost avînd moară, care Telul au vîndut-o Radului încă cînd a fost vătav, însă deschizîndu-să altă scursură aproape [de] cealaltă şi aceea în parte mănăstirii s-au venit, că şi apa bălţii toată în partea mănăstirii s-au venit, iar în partea moşănilor, s-au venit un vad de moară care să face dintr-o săpătură a Guţului pîrcălabului şi din a treia gîrlă care iaste iarăşi în partea mănăstirii însă s-au socotit cîtă apă va prisosi de la morile mănăstirii, să meargă apa la morile răzăşilor, iar vadul de moară a lui Brîncău pitariul acela rămîne neclintit în partea nepoţilor lui Brîncău în Sireţelul cel mare care să face acum împreunată cu apa Putnei, unde au ţinut Brîncău pitariul şi s-au socotit la toate părţile care sînt trei, cineşi partea cu mori osăbite. Pentru o gîrlă care au destupat-o Dumitraşco Guţu pîrcălabul, mai sus de gîrlele mănăstirii, tot dintr-aceiaşi baltă a Sireţelului din hotarul Bileştilor şi de cînd s-a destupat acea gîrlă cu săpatul Guţului, puterea apii răsuflînd pe acea gîrlă să năruiască gîrlile cele vechi ale mănăstirii, (Notă marginală de mână, stânga: [„sfintei întîi"? – ilizibil]) deci s-au socotit, de să vor tot nămoli gîrlile cele vechi a mănăstirii, acea săpătură a Guţului să se astupe, căci că-l strică vadurile vechi şi el au săpat de doi trei ani şi Bileştii au alte vaduri mai sus. Pentru aceia şi domnia mea văzînd aceste multe mărturii încredinţate, domnia mea încă am crezut şi de la noi încă am dat şi am întărit svintei m-ri, pre toate, pre aceste părţi de ocină ci mai sus să pomenesc ca să-i fie svintei m-ri dreaptă ocină şi moşie cu tot venitul neclintit [nici Dănăvoaiă în veci] şi altul nici ca să aibă a să amesteca peste acest adivărat zapis al domniei mele. (margine: [altul nime ca])
[Însuşi Domnul a poruncit]
Iaşi 7196 (1688) ianuarie 10
Pecete aplicată
Tudosie Dubău vel. logofăt [iscal]
Toader Beldiman pis.
