Copie după o hotarnică pentru trei moșii din ținutul Hotinului, (Iași), 1812
Copie după o hotarnică pentru trei moșii din ținutul Hotinului, (Iași), 1812
Copie după o hotarnică pentru trei moșii din ținutul Hotinului, (Iași), 1812
Actul de hotărnicie a fost emis în 1812, în timpul lui Sandulache Sturza, iar copia actului, confruntată cu originalul în cancelaria domnească, a primit validarea în 1813. Documentul este difolio, redactat cu caractere chirilice cursive și cerneală neagră pe suport manual cu pontuzouri. Autenticitatea documentului este conferită de declarațiile și iscăliturile olografe ale marelui logofăt Scarlat Sturza și logofătului de divan Costantin Tăutu, din data de 2 iunie 1813, precum și de sigiliul în ceară roșie, etalând un blazon timbrat de o coroană și anturat de arme și steaguri; sub ansamblul heraldic se observă o monogramă. Sigiliul este atașat printr-un șnur roșu cu alb care trece prin marginea laterală stângă a grupului de file.
Hotarnica a fost întocmită de renumitul jurist Andronache Donici (unchiul fabulistului Alexandru Donici). Unul dintre beneficiarii hotarnicii este tatăl scriitorului și omului politic Constantin Negruzzi, boierul Dinu Negruț(i).
Stare foarte bună de conservare.
„(Copie)
După cartea cinstitului Divan al Comitetului din 14 a mergătoarii luni săpt(emvrii) prin care ni să scrie că patru din părțile hotarălor dintre megieșitele moșii de la ținutul Hotinului, anumi Clișcăuții, a sf. mănăstiri Solcii, Zarujănii Dumnealui hatm(anului) Nicolai Stratilat și Șărăuții Dumisali Cluceriului Dinu Negruți, după înfățoșarea ce au avut vechilii a tustrelii părțile la Sf. Mitropolie înaintea cinstitului Comitet, prin cercetarea s-au hotărât ca după pravilile din veac și obiceiurile pământului acestue, ce s-au urmat la moșiile care nu sânt hotarnice vechi, să să măsoare la un loc și să să facă deopotrivă și în puterea acestui obiceiu ce s-au păzit și să păzește nestrămutat s-au dat hotărâre asupra moșiilor acestora Clișcăuții, Zarujănii și Șărăuții, ce sânt megieșite și într-o curgire, ca tot locul cât iaste din linia cea din gios a marginii moșii Malinița unde s-au aflat hotară statornice, cât au fost despărțite din veac între Malinița și între Clișcăuți dintru acea linie să să măsoare moșiile aceste la un loc în curmeziș pe trii locuri, adecă la amândoâ capitile pe mijloc, până în marginea cea din sus a moșii Vlădicina ci să desparte de răuți fiind dovedită prin mărturie de oameni bătrâni și dintr-un ispisoc al Domn(ului) Vasăle Vvd. din 7143 (1645) avgust 28, scriind pentru satul Stăuceni ce iaste despre amiazăzi, că capitile moșiilor Vlădicina i Șărăuții lovesc în coastili Stăucenilor și drumul desparte acolo Șărăuții de Vlădicina. Deci soma stânjinilor ce va eși la măsurătorile aceste din linia cea din gios a marginii Maliniții, tăind marginea cea din sus a moșii Vlădicina să să dei în trii părți: o parte, Clișcăuților, o parte Zarujănilor, o parte Șărăuților, și pe acele măsuri să să stâlpască și cu pietri hotară. După care despărțâre să să dei fieștecărie părți câte o hotarnică arătătoare hotarălor ce s-au pus pe liniile despărțâtoare între aceste moșii iar lungul să fii după starea locului până unde să întâlnește amândoâ capitile ale moșiilor ce să megieșăsc; urmând precum ni să scrie, am mers la starea locului a moșiilor acestora, și făcându-se driaptă analoghie, drumul șărăuților să margă linie driaptă la colțul din sus a capătului acestue di cătră Zarujăni și au rămas pintru aciasta ca să să dei hotarăle de cătră coinstitul Divan. Cum și pentru capătul dewspre amiazăzi a Zarujănilor iarăș a rămas după stăpânirea ce s-au urmat de mai înainte, până când să va hotărî de cătră cinstitul Divan precum să va găsi cu cali și cu dreptate.
Andronachi Donici ban, hotarnic am dat asămini și întocma mărturie la tustreli părțile.
Nicolae Stratilat, hatman
Dinu Negruț, clucer
Erei Gheorghie vechilul mănăstirii Solcei”.
În josul filei:
„Dela Logofeția cea mare (Logofeția Dreptății)
Această copie întocma fiind cu cea adivărată hotarnică, s-au adiverit. 1813 iun(ii) 2
Sandulache Sturza vel logofăt”
„Posleduit de mine cu cel adevărat din cuvânt în cuvânt întocma mărturisăsc cu amea iscălitură
Costandin Tăutul logofăt de divan”.