Dimitrie Cantemir, Histoire de l′Empire Othoman, 1743, 4 tomuri
Dimitrie Cantemir, Histoire de l′Empire Othoman, 1743, 4 tomuri
Demetrius Cantemir, Histoire de l′Empire Othoman, ou se voyent les causes de son aggrandissement et de sa decadence, aves les notes très instructives, Paris, Chez Nyon/ Louis-Etienne Ganeau, 1743, 4 tomuri:
Tomul I, CXLIV + 366 p.
Tomul II, 502 p.
Tomul III, 576 p.
Tomul IV, 568 p.
Lucrarea care a contribuit la celebritatea europeană a lui Cantemir mai mult decât toate celelalte la un loc este, fără îndoială, Istoria Imperiului Otoman. Redactarea ei s-a încheiat în 1716, este însă mult mai greu de afirmat când a fost începută. Desigur, Cantemir a adunat material referitor la istoria otomană încă înainte de 1710, pe când se afla în capitala imperiului. Nu se ştie însă dacă începuse de pe atunci redactarea propriu-zisă a lucrării sau aceasta a fost realizată în întregime după stabilirea sa în Rusia.
Cartea a fost scrisă tot în limba latină, sub titlul Incrementa atque decrementa aulae othomanicae (Creşterea şi descreşterea Imperiului Otoman). Versiunea în limba latină a tradusă în limba română, după manuscrisul descoperit de Virgil Cândea în biblioteca Universității Harvard, Houghton Library: Cantemir Demetrius Princeps Moldaviae, Istoria creşterilor şi a descreşterilor Curţii Othman[n]ice/ Historia Incrementorum atque Decrementorum Aulae Othomanicae. De la primul început al neamului, adusă până la vremurile noastre în trei cărţi. Volumul I şi volumul II. Prefaţa traducerii în româneşte de acad. Virgil Cândea. Traducere românească şi indice de Dan Sluşanschi. Ediţia a II-a revăzută, Bucureşti, Paideia, 2012, p. 284, 291.
Ca majoritatea lucrărilor sale, nepublicate în timpul vieţii, aceasta s-a bucurat de o faimă extraordinară după moartea autorului. Fiul fostului domnitor, Antioh Cantemir, unul din clasicii literaturii ruse şi ambasador al ţarului la Londra şi apoi la Paris, s-a îngrijit de traducerea şi publicarea cărţii în cele două mari capitale europene. A apărut astfel, în 1743, o traducere franceză în două volume mari și patru volume mici, realizată după textul englez. În felul acesta, întreaga lume cultă a Europei putea folosi lucrarea domnitorului moldovean, într-una din cele trei limbi de mare circulaţie.
Legătură de integal din piele, cu titlul în aur pe cotor. Două dintre volume au tranșele aurite.
