Dumnezeeştile Liturghii, Blaj, 1756
Dumnezeeştile Liturghii, Blaj, 1756
Dumnezeeștile liturghii a celor dintru sfinți Părinților noștri Ioan Zlatoust, Vasilie cel Mare, și a Prejdes(ve)șteniei. Acum într-acesta chip tipărite. În Mănăstirea sfintei Troiță la Blaj, de Mihail Becicherechi, la anul dela Hristos, 1756. [1] f., 230 [recte: 228] p. (i.e.: 115 f. cu signat.) : il. ; 4° (20 cm), 19-25 R (17 x 11 cm)
Mihail Becicherechi (Becskereki), bănățean de origine, a activat mai întâi în tiparnița Seminarului orădean apoi, din 1740, la Cluj. În 1744 reimprima acolo bucoavna lui Mihai Iștvanovici (Bălgrad, 1699), în două tiraje, unul pentru ortodocși, unul pentru uniați, cu caractere chirilice și latine. La Blaj ajunge în 1755, la invitația lui Petru Pavel Aaron. Doctrina Christiana, o compilație a lui Aaron, avea să fie dată-n tipar tot de acest meșter, la anul 1757.
Tipar negru pentru textul principal, roșu pentru titluri, subtitluri, indicații tipiconale și versete sau rugăciuni întregi, inițialele paragrafelor, parțial custosul, pe suport manual, cu verjeuri. S-au folosit 3 corpuri de literă chirilică, cu 2 tipuri de majusculă. Erori de numerotare.
Foaia de titlu are textul încadrat de un chenar compus din motive de compoziție tipografică: ghinde, lalele, astragaluri (latura superioară a chenarului are 3 benzi decorative). Genul acesta sobru, de ancadrament, se regăsește în mai multe tipărituri blăjene ale perioadei, cum ar fi Floarea adevărului, 1750. Cartea de față are cuprinsul (Scara) pe verso-ul foii de titlu. Nu există prefață. După Rânduiala diaconiei (p. 1-55), urmează Rânduiala Sf. Liturghii, p. 56-77, Liturghia Sf. Ioan Gură de Aur (Zlatoust), p. 78-143, Liturghia Sf. Vasile cel Mare, p. 144-184.
Liturghierul cuprinde câteva ornamente în xilogravură: un model recurent de frontispiciu istoriat, după o mai veche icoană din repertoriul cărții de București și Râmnic, înfățișându-l pe Iisus Hristos în ipostază de Pantokrator, într-un medalion cu fond înstelat, între tulpini înfrunzite și înflorite.
Sunt prezente inițiale mici, ornate, cu negru și roșu, precum și viniete de final, cul-de-lampe, cu elemente rococo, ce reproduc conețuri lucrate de gravorul Vlaicu între 1751-53, plus încă un model cu înger în zbor, purtând în ambele mâini tulpini înflorite. Sunt prezente și ornamente de compoziție tipografică tip friză, viniete compozite, în varii aranjamente, precum și o ilustrație cu detaliile ritualului euharistic (Însămnarea pentru sfărâmarea sf(â)ntului Agneț).
În această ediție de Blaj nu există tradiționalele gravuri cu autorii liturghiilor, specifice acestei cărți de cult (Ioan Gură-de-Aur, Vasile cel Mare și Grigorie Teologul) și nici reprezentări ale pocalului și sfântului Diskos, așa cum apar ele în liturghierele de rit răsăritean (“greco-ortodox”).
Exemplar complet, în stare relativ bună de conservare. Câteva însemnări incomplete (cu chirilice), socoteli scrise la epoci diferite, pe forzațul anterior, fila mobilă (recto-verso), între care și această estimare cronologică: “Cartea aceasta au fost în anu 1857 de 106 ani tipărită iar de când s-au cumpărat prin Chiab ? Marcu au fost în anu 1857 de 89 de ani (1768) ”. Pe filele exemplarului, mai precis în secvența paginilor 1-29 (din 2 în 2 pagini) se găsește o însemnare foarte estompată, datată cu cifre arabe “1778” (deci socoteala de pe forzaț este greșită), din care se înțelege că liturghierul a fost cumpărat cândva de o obște sătească (astăzi nu se mai poate distinge care anume).
Legătură în piele brună pe carton presat, recondiționată. S-a păstrat învelitoarea originală a coperților, cu o cruce mare din arabescuri florale și buchete la întretăierea brațelor crucii, imprimată la rece pe coperta anterioară; ramă din benzi late, fitomorfe, compuse din mănunchiuri de flori răsfirate lateral (în evantai), alternând cu elemente foliacee. Pe coperta posterioară, un panou format dintr-o cruce din aceleași motive prezente în decorația ancadramentului, ușor profilată pe un joc de linii duble intersectate ce ocupă simetric spațiile dintre acest chenar și cruce. Liniile au și contur de frunze acuminate. Învelitoarea veche a cotorului a fost înlocuită; se mai observă cele 4 nervuri profilate. Forzațuri duble refăcute. Șnituri ondulate, cu colorit vag, cafeniu.
Bibliografie: BRV II, 300
BRV Additamenta, p. 265
