Emily Gerard, The Land Beyond the Forest, 1888 - principala sursă de inspirație a lui Bram Stoker pentru romanul Dracula
Emily Gerard, The Land Beyond the Forest, 1888 - principala sursă de inspirație a lui Bram Stoker pentru romanul Dracula
7 zile 2 ore 24 minute 36 secunde
Emily Gerard, The Land Beyond the Forest. Facts, Figures, and Fancies from Transylvania, New York, Harper & Brothers, 1888. VIII, 403 p.
Cu ilustrații și reproduceri fotografice în interiorul și în afara textului și o hartă la finalul volumului.
Legătură originală de editură integral din pergamoid.
În anul 1883, Emily Gerard, de origine scoțiană, ajunge în Transilvania ca urmare a faptului că soțul său, Miecislau Laszowski, ofițer în armata Austro-Ungară, a fost numit comandant al brigăzii de cavalerie din Transilvania. Timp de doi ani, cât a durat șederea sa în acest ținut, a putut explora satele pitorești din zona Carpaților, descoperind astfel folclorul unui popor mai puțin cunoscut. Toate informațiile culese de Emily Gerard au luat forma unui volum pe care aceasta l-a denumit după traducerea din latină a Transilvaniei drept „Tărâmul de dincolo de pădure”. Volumul lui Emily Gerard a reprezentat principala sursă de inspirație a lui Bram Stoker pentru scrierea celebrului roman Dracula apărut în 1897. Până la scrierea romanului Dracula, Bram Stoker nu apucase să viziteze Transilvania, dar a avut acces la volumul scris de Emily Gerard, citind astfel lucrarea aflată în biblioteca publică din Londra, exemplarul studiat de acesta mai păstrând și astăzi notițele marginale ale lui Stoker. Paginile capitolului XXV, intitulat de autoare The Romanians: Death and Burial - Vampires and Were-wolves, au fost cele care îi atrăseseră cel mai mult atenția lui Bram Stoker, deoarece autoarea descrie pe larg superstițiile localnicilor legate de moarte și credințele acestora în strigoi și vampiri. Detaliile legate de modul prin care localnici încercau să se protejeze de morții care nu își găsiseră liniștea, precum baterea unui țăruș în cadavru, tăierea capului mortului sau umplerea gurii cu usturoi, au fost preluate de Stoker în construirea intrigii din romanul său. Tot folclorul local descris de autoare reprezintă o mărturie directă trăită de aceasta prin contactul cu locuitorii satelor transilvănene.
