Georg Ignaz von Metzburg, Harta poștală a teritoriilor Imperiului Habsburgic, 1782
Georg Ignaz von Metzburg, Harta poștală a teritoriilor Imperiului Habsburgic, 1782
Harta poștală realizată de cartograful Georg Ignaz von Metzburg (1735-1798) în anul 1782. Aceasta proiectează posesiunile teritoriale deținute de Imperiul Habsburgic, care se întinde în vest până la regiunea Țărilor de Jos și se oprește în est în regiunea Transilvaniei și Galiției, iar în nord până în regiunea Boemie, ajungând în sus până la teritoriul Lombardiei.
În partea inferioară, în colțul din dreapta, într-un cartuș realizat sub forma unei pietre de hotar, a fost înscripționată legenda hărții: Johann E. Mansfeld, Post Charte Der Kaiserl. Königl. Erblanden. Durch Herrn Abbe Georg Ignaz Freyherrn von Mezburg Kis. Königl. Professor der Mathematique an der Universität in Wien. gestochen von Mansfeld . MDCCLXXXII Cum. Priv. Sac. Caes. Majest". Deasupra pietrei funerare a fost reprezentat blazonul personal al împăratului Iosif al II-lea și al Mariei Antoinette, alături de vulturul austriac. Cartușul face parte dintr-o scenă mult mai complexă, care înfățișează traficul poștal din imperiu. În colțul opus, tot în partea inferioară, a fost reprezentată scara hărții în mile maghiare, franceze și italiene.
Granițele teritoriilor provinciale din interiorul imperiului sunt marcate cu o linie de oranj, iar cele imperiale sunt marcate de o linie galbenă, alături de locația punctelor de frontieră. Harta descrie și teritoriile statelor cu care se învecinează imperiul, respectiv Franța, Prusia, Rusia, Imperiul Otoman.
Din anul 1720 nu a mai fost tipărită o hartă care să prezinte totalitatea domeniilor aflate în stăpânirea imperiului Habsburgic. Realizarea hărții se întinde pe o perioadă mai lungă de 30 de ani, proiectul debutând undeva în anii 50 ai secolului al XVIII-lea, timp în care inginerii militari au cercetat și cartografiat întinderile teritoriale cu foarte mare claritate, deoarece aceasta nu dezvăluie revendicări teritoriale sau de frontieră.
O astfel de hartă a fost proiectată pentru călătorii poștali, însă dimensiunea relevă faptul că aceasta a fost mai curând proiectată pentru birouri comerciale sau serviciile poștale față de care autoritățile imperiale și-au manifestat interesul. Carol al VI-lea a declarat monopol de stat asupra serviciul poștal, iar Maria Tereza și Iosif al II-lea au contribuit la dezvoltarea infrastructurii imperiale prin introducerea vagoanelor poștale cu serviciu regulat. O nouă ediție a hărții a fost publicată de G. I. von Metzburg în 1787, care cuprinde noile schimbări aduse rețelei poștale a imperiului.
Harta a fost realizată prin gravură pe plăcuțe de cupru, fiind împărțită în 36 de secțiuni, maruflate pe suport textil. Aceasta se păstrează într-un etui din piele de vițel.
