Hrisov domnesc de hotărnicie eliberat de cancelaria domnitorului Grigore Alexandru Ghica, 15 noiembrie 1766

Grigore Alexandru Ghica întărește Catrinei vistierniceasa, jupâneasa răposatului Filip Catargiu vistiernic, moșiile Rădulești și Bârlădeni cu părțile din Cărbunești, din Oancea și din Tătulești de la Ținutul Putnei, cum au fost hotărnicite.  

Cu mila lui dumnezeu, noi Grigorie Alexandru Ghica voevod domnul ţării Moldovei.

Facem știre cu aceast hrisov a domniei, mele, tuturor cui să cade a ști, că iată a venit înaintea domniei mele şi înaintea a tot sfatul nostru, Catrina Vistierniceasa, giupâneasa răposatului Filip Catargiu biv vel vist. şi ne-au arătat o mărturie hotarnică din leat 1766 mai 15, de la credincioși boierii domniei mele domnului Costin Catargiu biv vel Bluger Antohie Luţi vornic de poartă, Ioan Gigătul biv vornic de Vrancea, scriini on din porunca domniei mele, fiind srinduiţi cu cartea domniei mele,ca să hotărască nişte moşii a răposatului Filip Catargiu biv vel vist, anume Răduleștii şi Birladenii şi cu părţile din Cărbunești şi din Oancea şi din Tătulești, de la ţinutul Putnei, care aceste hlize de părţi de moşie, sînt tot alătures, una langa alta. După pozw runcă mergând ella numita moşie, strins-au oameni betrini şi tineri, räsäşi de prin pregiurul moşiei, unii şi vinzători dintr-acele părţi de moşie, anume pe Vasile … toţi răsăşi di prin pregiur, unii şi vinzători, alţii oameni streini şi aşa fiind cu toţii de faţa, întai le-am cetit carte de blestem întru auzul tuturor, apoi i-am întrebat numiții hotarnici să le arate, pe unde sînt hotarele, ce au hotărit răposata domna Nastasia a Duchi vode, …, maica réposatului Costandin Duca vode, ce au fost luat aceli parți de moşie, de la Tofana späthroaia, giupinessa Dediu- lui spätar şi de la răposatul logofat Ilie Caturgiu şi le-au fost hotărittoate aceste părţi de mosie, ce s-au zis mai sus,la un lod, în hotarul Raduleştilor, după cum s-au sukni gasit arătate, în ispisoacel cele răposaților domni şi le-au stalpit ou bolovani de piatra din giur împregiur şi cei mai mulţi dintr-aceşti oameni care mai sus sînt numiți, au zis ca ştiu hotarele vechi a doamneit Nastasia şi ar fi ştiute de toţi, iar oamenii din satul Zatunul, undesă numescanuma Mirceştii, au dat sama că ei nu ştiu, pe unde suph hotarale vechi a doamnei Nastasiei, şi îi ducea pe la alte semne, iar un preutul Sandul şi cu un Grigoraş, ficior Budii şi cu fraţii lui i-au dus pe numiţii hotarnici, în marginea moşiei din sus, despre Mirceşti, între nişte drumuri și le-au arătat un bolovan de piatră şi au zis că acela este hotarul doamnei Nastasia dar oamenii din Mirceşti, au pus multe pricină, zicind că este hotarul lor a Mirceştilor. Ei au zis că hotarnică nu au, nici alte scrisori nu mai au apucat de la bătrânii lor, cum că este acela hotarul lor și acolo la acea piatră iar le-au scos cartea acea de blestem și le- au citit-o, de vreme ce scrisori nu arăta, ci numai cu gurile lor zicea.

Atunci cel mai bătrân dintre Mirceşti, anume Stoica Copaci carile este și vândut logofatului Ilie Catargiu cu zapis de 45 de ani, s-au pus pe piatră şi au zis că primeşte cartea de blăstăm și va şi giura în biserică, cum că nu este hotarul doamnei Nastasiei, ci este a lor a Mirceştilor şi văzîndu-i că se apucă păn la atita şi ca să să poată dovedi adevăru, s-au dus numiţii hotarnici înnontrul moşiei, unde le arătase și mai înainte nişte pietre mici de ziceau că sânt acelea hotare doamnei Nastasia şi le-au disgropat ca să vază ce semne vor găsi subt dînsele, cărbuni sau hîrburi sau alte semne, după cum sint la alte hotare şi n-au găsit nimica samne. Acolo au dat sama preutul Sandul, că acolo au fost nişte oamini morţi şi mai aevei s-au cunoscut că nici venia pietrile ... şi dac au desgropat hotar au gasit seris în hotar numele doamnii Nastasia- or domnesc în piatră şi atuncea n-au putut să mai răspundă nimic şi de acolo înainte păn în apa Putnii, au găsit pe marginea acea pe din sus a moşii în trii hotare … Tot acele sămnile vechi şi pe marginea pe din gios, iar au găsit un hotar aproape de malul Putnei, şi tot cu acele semne iar alte hotare ce-au mai fost, au dat samă răzăşii acei pe din gios, cu sufletele lor, şi după cartea de blăstăm că s-au înecat de puhoae cand au fost vinit Putna mare, li-au cuprins namolul şi peste apa Putnii şi până în drumul lui Rătănpan, în capul moşiei, cîte pietre hotare mari s-au mai găsit, tot însemnate cu acele semnee și văzând că nu mai au alt cuvint de răspundere şi zisele lor au fost toate în deşert, s-au apucat numţii hotarnici şi au făcut pas de şase palme şi cu acel pasu, au facut funie de zece pasi și au măsurat din hotarele doamnii Nastasiei în sus spre Mirceşti opt pămînturi şi un răzor, acelea carile li-au vindut ei pe urmă logofatului Ilie Catargiu cu zapis de 45 de ani  după cum auscris zapisul, fiesticari pamint de câți pați au fost, dar la capul moșiei dinspre Sirețel, au dat samă cu toși răzășii și din sus și din gios că umblă pământurile numai de optusăpreece pași, fiind moșia mai îngustă la acel capăt, iar de acolo înainte să tot lățește și la capul despre apus a moșiilor, la drumul lui Rătămpan, au zis că sunt pământurile de 22 de pași  și așa le-au făcut și numișii hotarnici și la malul Sirețelului, despre Răsărit, din talpa caselor unde au fost a Dediului spătar, în gios un pământ și un răzor și au venit în malul Sirețelului și în sus curmezișul moșiei, iar au tras cu funia, până unde au dat samă oamenii cu sufltele lor că au fost hotarul doamnei Nastasiei și s-au găsit 65 de funii și trei pași iar pământul s-au făcut 34 și 14 pași și de acolo în sus au mai tras 15 funii și 3 pași pe zapise. Acele de cumpărătură logofătului Catargiu din Tătulești, de s-au împlinit acele opt pământuri și au răzor după zapis. Dar la această măsură s-au făcut pământurile de 18 pași și unde s-au împlinit măsura, s-a pus și bolovan de piatră hotar, lângă un măr aproape de malul Sirețelului, din sus, dinspre Mircești și de acolo au purces înainte în lungul moșiei, până la hotarul dintre drumuri unde l-au dezgropat întâi și au măsurat din piatră în sus 17 funii și 9 pași și acolo iar s-a pus piatră hotar. Unde s-au împlinit acele 8 pământuri și un răzor și au măsurat și curmezișul moșiei hotărâtura cea veche a doamnei Nastasiei din piatră în jos până unde au dat seama oamenii. Că au fost hotar și acum nu este, unde au sărutat cartea cea de blestem Grigoraș Buda și frate-său Tănasie și s-au găsit 70 de funii care fac 35 de pământuri câte de 20 de pași și au mai tras în jos pe două zapise de cumpărătură logofătului Catargiu din partea de jos 33 de pași care fac un pământ și un răzor și acolo iar s-au pus piatră hotar și iarăși s-a dat în marginea din sus și mai înainte și au trecut pe lângă un hotar vechi ce este în drum și au mers la alt hotar carie iar beste între niște drumuri și să dezgroape și același și iar au dat în sus 17 funii și 9 pași și s-au pus piatră hotar în satul care se numește Dobrotești pe numele altui sat, dar mai mulți vin oameni cu casă pe hotar Tătuleștilor și de acolo iar au prins a măsura moșia ce vine în jos din bolovanul doamnei Nastasie fiind hotar cel din marginea de jos înecat de puhoaie și s-au găsit 35 de pământuri și s-au mai dat în jos un pâmânt și un răzor. Cumpărătura care s-a pomenit mai sus și acolo s-au pus piatră hotar și iarăși s-au dat numiții hotarnici în marginea din sus până în Dobrotești și au trecut apa Putnei la alt hotar vechi și din hotar în sus iar au dat 70 de funii 9 pași.  Cumpărăturile ce s-au zis mai sus 8 pămâturi și un răzor și acolo iar s-a pus piatră hotar și iar au tras moșia cea veche. 

Curmezișul din hotar în hotar fiindcă acolo să cotește Putna mult un hotar este despre apus de Puta și unul dinspre răsărit la această măsură și acolo s-au găsit 73 de unii și șase pași care fac 36 de pământuri și șase pași de acolo în jos iar au mai dat în pământ și un răzor și 33 de pași și acolo iar s-a pus piatră hotar și de acolo iar au măsurat marginea din sus și de-acolo au purces pe drumul hotarelor și de acolo au mai pus alt hotar în țărână și iar au măsurat în sus 17 și nouă pași și-au pus piatră hotar și de acolo înainte tot drumul la alt hotar și ade acolo au trecut moșia curmeziș în jos la alt hotar în marginea moșiei din gios lângă drumul cel mare la un hotar vechi și din hotar în jos s-a dat un pământ și un răzor cumpărătura și acolo s-a pus iar piatra hotar și de acolo iar au purces la marginea hotarului din sus și au purces iar drumul hotarului înspre apus lungul moșiei până drept prisaca cuzmii și iar dintr-un hotar au măsurat în sus 17 funii și 9 pași și-au pus piatră hotar did sus de prisacă și de acolo înainte au măsurat tot drmul hotarelor până la un hotar ce au găsit iar la marginea drumului în capătul unor răzoarte de orz și de acolo în sus iar au măsurat 17 funii și 9 pași și iar au pus piatră hotar în tufe și de acolo au mers înante tot drumul hotarelor până la alt bolovan de piatră ce era dezgropat lângă drum aproape de moara mănăstirii Precista din Focșani care au dat seamă cu toții că acela este hotar al doamnei Nastasia și de acolo în sus iar au măsurat 17 funii și 9 pași și au pus piatră hotar și de acolo iar înainte au măsurat în drumul lui Rătănpan unde să lovește cu moșia Făurei a pruncului nepotului apostul Bagana după cum scriu toate zapisele și acolo unde s-au dat samă răzeșii că a fost hotar lângă drum de acolo s-au măsurat în sus 17 funii și 9 pași și acolo s-a pus piatră hotar și de acolo în jos s-a măsurat curmezișul moșiei celei vechi. Tot pe drumul lui Rătănpan până în movila războiului unde au zis că a fost piatră hotar ți n u s-a găsit și până acolo s-au aflat 128 de funii și 4 pași până la movilă și acolo în jos s-au măsurat un pământ și un răzor cumpărătura ce s-a zis mai sus și acolo iar au pus piatră hotar și s-au încheiat toată moșia cu această măsură din jur împrejur și s-au însemnat și cu pietre hotar după cum s-a pomenit mai sus arătând numiții hotarnici că la această hotărâre cât au fost hotarele acelea vechi a doamnei Nastasie n-au ieșit din hotărâre afară numai din hotar în sus spre Mircești, s-au dat acele opt pământuri și un răzor, cumpărăturile răposatului logofătului Ilie Catargiu pe zapise care răspund și zapisele din Tătulești, pe din sus de moșia sa Rădulești și pe din jos de Rădulești, s-au mai dat un pământ și un răzor, iar cumpărăturile logofătului Ilie Catargiu, aceste pământuri s-au luat de la Vasile Arion, fiind alăturea cu moșia, Răduleștii răzeșul și s-au lipit la hotar Răduleștilor, după cum s-au pomenit mai sus și lui Vasile Arion i s-au dat în locul acestora iar un pământ și un răzor tot alăturea cu pământurile lui pe din gios, un pământ ce este cumpărat de la Vasile ficiorul lui Alexandru Păun de Rădulești și Spiridon sin Neagul cumnatul lui Alexandru, care pământ este alăturea cu Dumitrașcu Răul din bătrânul lui Echim, alăturea de Răduleștii pe din gios și cu Stan, pământul de douăzeci și doi de pași și un răzor de unsprezeci pași ce este cumpărat de la Țircul și Timoftei, feciorii lui Vasile Mămăragăi Lungan și Măriuții Bășca, fata lui Pădure și toader, feciorul Nițului nepot lui Vidrașcu și Stoica și Ioan din Copaci, după cum scriu zapisele, iar pentru un Constandin ficiorul lui Neculai Soponariul din Focșani carele zicea că are trei pământuri în Rădulești, intrate în hătarul doamnei Nastasia, și le stăpânești, l-au întrebat să arate zapis sau altă dovadă ca să vadă cu ce stăpânești și n-au arătat nimic, numai cât au zis cu gura lui, dar în scrisorile răposatului vistierului Filip, s-au găsit într-un izvod a lui Cărstian Limbovici de 50 de ani, arătând că au vândut Gheorghe Sponariul și cu Alexandru frate-său și Pintilie trei pământuri din hotar Tătuleștilor, Dediului spătar pe unde îi este moară, parte Săponarilor, pe unde stăpânește el acum și tăgăduia cum că n-ar fi acei părinți sau moșii lui și la aceasta nu i s-au dat credință cum și pentru preotul Sandu, ginerele Petrei lui Epure iar îl arată în acea scrisoare a lui Cărstian Limbovici, că au vândut trei pământuri, Dediului spătar, din Tătulești și iar sunt cuprinse în hotarul doamnei Nastasiei și zicea preotul cum că acele pământuri ar fi fost puse zălog la Dediul spătar și ar fi dar banii și zapisul nu i l-au dat. Au arătat și o carte de jalbă de la Antioh vodă scrisă la starostele de Putna să ia seama cu Tofana spătăroaia Dediului pentru această pricină și de s-a dovedi cum că ar fi dat banii să-i dea zapisul și mărturie de la acel staroste nu are, în chip au rămas pricina la această două pricini arată numiții hotarnici că n-au putut să treacă peste trei hrisoave domnești a trei domni cu întăresc, tot pe hotărâtura doamnei Nastasia. În aceste pricini, de către dânșii a rămas și după cum va socoti judecata divanului domnesc, pentru acele opt pământuri și un răzor ce s-au pomenit mai sus, cumpărături logofătului Ilie Catargiul din Tătulești care s-au dat din sus la moșia sa Răduleștii despre hotar Mirceștilor, pricina lor mai mult aceasta au fost, ca din apa Putnii spre apus până la drumul lui Rătănpan, fiindcă pe acolo vine și Gârla Mărilor, care este din Putna și au fost făcut moșia delnițe pe răzeși și la o velniță au dat val de vară și acum acele delnițe și cu vadurile de moară sunt mai toate vândute de dânșii, unele s-au vândut lui Andrei Cosma, altele mănăstirii Precistei din Focșani și altora și au făcut și mori și acum măsura acelor opt pământuri și un răzor, s-au tăiat delnițele acele în curmeziș cum mergea lungul moșiei și vânzătorii care au vândut acele delnițe între vânduți unii și logofătului Catargea de 45 de ani și au și stâlpit. Și așa după cum s-au ales și s-au hotărât aceste moșii de către mai sus rânduiții boieri hotarnici, au dat și mărtuia lor încredințată hotarnică. Deci iată dar că și Domnia mea dacă am văzut această mărturie hotarnică încredințată, de la Domnia mea încă dăm și întărim stăpânirea numitei mai sus jupâneasa dumisale CATRINEI VISTERNICEASA răposatului FILIP CATARGIUL vel vistier pe această moșie ce s-au pomenit mai sus, anume RĂDULEȘTII și Bărdeanii (sic) și cu părțile din CĂRBUNEȘTI și din OANCEA și din TĂTULEȘTI de la ținutul Putnei ca să-i fie de la Domnia mea atât a dumisale și fiilor dumisale cât și nepoților dumisale și strănepoților dumisale dreapta scrisă și moșie și URIC și întăritura ăn toate semnele și hotarele ce s-au zis mai sus și cu tot vinitul neclătit și nerăvăitul nici odinioară în veci. Scrisu-s-au hrisov acesta în Scaunul Domniei mele în orașul Eșilor, între 1766 noiembrie 15

Ss. mâna propria                                                   Racoviță Cehan logofăt

Grigore Alexandru Ghica voevod                          Ion Razu tretilogofăt

                                                                              Am procitit (verificat)

                                                                              Vasile Burghelea am scris”