Close
GET 20% OFF

By subscribing to our newsletter

Hronicul romano-moldo-vlahilor alcătuit de domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir la anii 1710, 1835-1836, două volume

LOT : 017

Hronicul romano-moldo-vlahilor alcătuit de domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir la anii 1710, 1835-1836, două volume

Preţ de pornire 800,00 €
LicitatieLicitația Artă sacră și carte veche
Valoare estimativă1000 - 2000 €
Dimensiuni21 x 15 cm
Starea de conservareFoarte bună
Neadjudecat fa o oferta

Brand: Licitatia 46
Detalii

Hronicul romano-moldo-vlahilor alcătuit de domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir la anii 1710, ediție îngrijită de Gheorghe Săulescu, tipărită în limba română, cu alfabet chirilic la Iași, în tipografia Mitropoliei sub patronjul lui Mihail Grigorie Sturdza, 1835.

Exemplar complet, LXXII + X + 366 pagini. Legătură recentă din carton marmorat.

Cartea cuprinde următorea pagină de titlu: Hronicul romano-moldo-vlahilor alcătuit de domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir la anii 1710. Iară acum de pe orighinalul manuscript depozitat de fericitul autoriu în împărăteasca Arhivă a Moscvei scozindu-se cu învoirea prea înălțatului nostru domn Mihail Grigoriu Sturza VVd. Și din orânduirea înalt prea sfințitului arhiepiscop al Sucevii și mitropolit Moldaviei DD Veniamin Costache sau tipărit tomul I. Iași, în Tipografia sfintei Mitropolii. 1835.

Pagina de titlu prezintă pe verso o gravură reprezentând stema domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir, conform manuscrisului original, o filă recto cu epigramă și o filă verso conținând gravura portretului lui Dimitrie Cantemir. Se continuă cu o filă A3 cu facsimilul scrisorii lui Cantemir către cinstiții cititori și o altă filă cu o dedicație către bunul Dumnezeu, predoslovia lui Cantemir, o filă scrisă de mitropolitul Veniamin Costache al Moldovei și o alta semnată de consilierul de stat Timcovski, consul, alte file ale mitropolitului Costache, o înștiințare a lui Gheorghe Săulescul, paharnic.  Urmează prefața autorului, a redactorului editurii, apoi prefața originală, de redacție latină și o altă în limba romană; îi urmează lucrarea propriu-zisă. Se termină cu o listă conținând numele unor persoane, care trebuiau să primească exemplare din lucrare. Prolegomena (Cartea Întâi), Cartea a Doa, Cartea a Triia.

Dimitrie Cantemir, Al Hronicului romano-moldo-vlahilor, ediție îngrijită de Gheorghe Săulescu, tipărită în limba română cu alfabet de tranziție la Iași, în tipografia Mitropoliei, sub patronajul cultural al domnitorului Moldovei Mihail Grigorie Sturdza, 1836,  vol. II.

Exemplar complet, conținând cinci pagini introductive + 402 pagini + CVI + 2 file nenumerotate. Legătură recentă din carton marmorat, prezintă cotor din piele maro cu patru nervuri profilare și cinci registre, pe al doilea de sus este trecut titlul cărții. Colțurile legăturii sunt, de asemenea învelite cu piele maro.

Dimitrie Cantemir (1674-1723). A fost domnitorul Moldovei în perioada martie-aprilie 1693 și 1710-1711. Cărturar de excepție al umanismului românesc. A scris o bună parte a operei sale în limba latină, deoarece dorea să-i asigure o circulație mare în toată Europa. Membru al Academiei de Științe din Berlin. O avut o formație intelectuală enciclopedistă. Numele lui este gravat pe fațada Bibliotecii Sainte Geneviève din Paris, alături de alte altor personalități europene.

Gheorghe Săulescu (1799-1875). Filolog, istoric și poet român. Profesor la Academia Mihăileană din Iași. A fost unul dintre promotorii învățământului național din Moldova, editor de manuale didactice. În 1834 a primit sarcina de a pregăti spre editare manuscrisele lui Dimitrie Cantemir trimise de către Ministerul Afacerilor Străine din Rusia țaristă la Consulatul rus din Iași, la cererea mitropolitului Veniamin Costachi.

Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor sau Hronica a toată Țara Românească, care apoi s-au împărțit în Moldova, Muntenia și Ardealul, din descălecatul ei de la Traian, împăratul Râmnului, reprezintă o lucrare scrisă inițial în limba latină, de aproape 500 de pagini, special pentru Academia din Berlin: De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus. Ulterior a fost redactată o versiune românească, la care Cantemir încă lucra în 1723, anul morții sale, fiind terminată la Sankt-Petersburg. O primă formă a lucrării este finalizată în 1717, alcătuită din nouă capitole, intitulată Historia Moldo-Vlachica. Autorul precizează din capul locului că metodologia sa se bazează pe căutarea adevărului istoric, comentând critic contribuțiile precursorilor cărturari. În Hronicul romano-moldo-vlahilor se relatează istoria românilor din timpul stăpânirii romane până la întemeierea Principatelor dunărene. Concentrându-se pe primul mileniu a Erei Creștine, unde predomină o penurie documentară, Cantemir susține cu argumente istorico-lingvistice originea latină a poporului român și a românilor de pretutindeni, continuitatea neîntreruptă a habitatului în vechea vatră strămoșească, locul românilor în istoria Europei, apărat prin forța armelor, dar și modalitățile de adaptare la vitregiile sorții și de păstrare a autonomiei socio-politice, în timpul dominației otomane. Scrierea prezintă situația geopolitică a Țărilor Române, structura societății și progresul țării. După moartea lui Dimitrie Cantemir, Hronicul romano-moldo-vlahilor a pătruns în mediile cultivate din Transilvania, contribuind la fundamentarea cercetărilor întreprinse de Școala Ardeleană. Autorul s-a străduit, pe cât posibil, să corecteze imaginea eronată pe care o avea spațiul românesc în epocă, datorită informațiilor inexacte oferite de diverși călători străini, martori efemeri ai istoriei românilor. În zilele noastre, Hronicul este mai actual ca oricând, constituind un sprijin de nădejde în lupta pentru apărarea identității românilor, a limbii române și a istoriei noastre.

Cantemir folosește informații inedite din Cronica polonă a lui Jan Dlugosz, care îi menționează pe vlahi în jurul anilor 1070 și 1147, luptând alături de turanicii stăpânitori ai spațiului dunăreano-pontic. De asemenea, principele cărturar utilizează poezii populare drept sursă istorică augmentată.

Autorul Hronicului folosește un amestec de limbă românească cu alfabet chirilic din prima parte a secolului al XVIII-lea, în dialectul moldav, cu cuvinte grecești și latinești.

Cartea cuprinde următoarea pagină de titlu: Al Hronicului romano-moldo-vlahilor. Alcătuit de domnul Moldaviei Dimitrie Cantemir. Tomul II. Iași, în Tipografia sfintei Mitropolii. 1836.

Pagina de titlu prezintă pe verso o gravură reprezentând stema domnitorului Moldovei, Dimitrie Cantemir. Se mai păstrează paginile IX-X din prefața lui Gheorghe Săulescul, paharnic; îi urmează lucrarea propriu-zisă. Se termină cu o listă conținând cu numele unor persoane, care trebuiau să primească exemplare din lucrare.

Cuprinde: Cartea a Patra, Cartea a Cincea.

Pe pagina de titlu, recto, se găsește un ex-libris de tip inel sigilar cu inițialele chirilice „IG“.

Exemplar original, cu o legătură recentă, editare modernă, în ediție Princeps, patronată de domnie și biserică.