I. L. Caragiale, fotografie de epocă cu dedicație, 1901, piesă rară
I. L. Caragiale, fotografie de epocă cu dedicație, 1901, piesă rară
Ion Luca Caragiale, fotografie de epocă cu dedicație olografă, cca. 1900.
Atelier fotografic Leipziger Presse-Büro, Germania.
La începutul anilor 1900 viața marelui dramaturg Ion Luca Caragiale a luat o turnură neașteptată. În anul 1901 este acuzat că ar fi plagiat drama „Năpasta” și nu numai. Deznădăjduit de acuzațiile primite, decide să părăsească țara într-un exil autoimpus la Berlin.
Regăsim din perioada respectivă o corespondență extinsă a scriitorului în care putem observa că atribuia diverse porecle, precum cea din dedicația prezentă: „Bunului meu amic, Wux”. Scriitorul avea obiceiul de a oferi cu diverse ocazii, nu numai scrisori sau cărți poștale fotografice, ci și fotografii cu semnătură sau dedicație olografă. Așadar, putem deduce că această fotografie este realizată la Leipzig, în timpul exilului său și oferită unei persoane apropiate.
Raritatea fotografiilor cu dedicație dată de marele dramaturg este de necontestat, fiind o piesă de mare valoare.
De asemenea, este de necontestat faptul că deși a realizat doar nouă piese de teatru de-a lungul vieții sale, Ion Luca Caragiale este cel mai mare dramaturg român, influențând cu măiestria sa viitoarele generații și viitori dramaturgi, precum Eugen Ionesco.