Iancul Razul, două scrisori, 8 martie 1782 + 12 iulie 1781
Iancul Razul, două scrisori, 8 martie 1782 + 12 iulie 1781
Copia unei scrisori, bifolio, 1782 martie 8: o carte cătră Dumnealui Iancul Razul sărdari de Orhei, vornic de poartă, sănătate. Pe f. 2v, un rezumat: 1782 mart 8, cartea boiarilor divanului cătră spat(arul) Raz(ul) sărdar di Orhei pintru giudecata ce-au avut Meleghi pintru moșiia Chiștelnița cu răzășii din Hoimănești ot țănutul Orhei. Se face știre că înaintea boierilor veliți au avut judecată de față Gavril Vartic căpitanul și Dumitrachi feciorul lui Tănase Meleghi ce au fost vornic de poartă, cu preutul Ioniță ot Răcești i Lupul Cuculescu ot tam și cu Neculai Strătilat din Chiștelnița de la acel ținut al Orheiului. Gavril Vartic și Dumitru Meleghi au cerut să stăpânească moșia Chiștelnița arătând un zapis de la leat 1659 ianuarie 4, aceasta fiind cumpărătura strămoșului lor Vasile Mârzacul vel căpitan de Hotin. După același zapis s-a scris cartea domnească din 1781 iulie 12 rânduindu-se pentru Iancu Razu cercetarea hotarelor prin răzeși și megieși, și prin vornicul de poartă Vidrașcu Canțăr trimis de la Iași pentru a o departaja de moșiile dinprejur prin punerea de pietre hotarnice și întocmirea mărturiei după rânduială. Acum, autorii jalbei arată că răzeșii din Hoimănești nu să odihnesc cu cercetarea și alegirea ce s-au făcut de mazilii rânduiți de către Iancu Razu și vornicul de poartă. Răzeșii au spus că nu au fost de față la stâlparea cu pietre de hotar a moșiei, nici nu au iscălit mărturia hotarnică, și nici nu au primit ca Vartic și Meleghi să ocupe acea bucată de moșie cu numele de Chiștelnița, căci chiar de se numește de la o vreme astfel, ea ar ține tot de moșia lor Hoimănești și că nimeni din neamul lor nu i-ar fi apucat ca stăpânitori. În pofida dovezii aduse prin zapisul de cumpărătură și a faptului că cercetarea hotarelor a deosebit moșia de săliștea Hoimăneștilor, lipsa iscăliturilor răzeșilor dar și a spătarului Razu de pe mărturia hotarnică și în lipsa suretelor care să certifice aceste delimitări de hotare încă din vechime, boierii au decis să se reia cercetarea la fața locului după cartea de blestem scoasă de numiții răzeși asupra împrejurașilor care vor ști adevărul și nu vor mărturisi până unde se întinde siliștea sau vatra așezării. Astfel că i se adresează din nou lui Iancu Razu ca împreună cu vornicul de poartă trimis să aleagă din mazilii ținutului oameni de ispravă care să meargă și să adune de față pe toți răzeșii, citind de pe cartea de blestem în auzul tuturor și să afle adevărul, dacă dintru început moșia s-a numit Chiștelnița, cât anume se întinde, dacă are țintirim și dacă siliștea ei se desparte clar de cea a Hoimăneștilor sau compun aceeași moșie. S-a hotărât să se măsoare cu stânjenul trei siliști: Chiștelnița, Hoimăneștii și Culcuanii (Culcoani, Curcuani, în alte surete și izvoade publicate la Chișinău, de Gh. Ghibănescu, vol. XI din Surete și izvoade. Documente basarabene, 1922, care tratează despre acest litigiu), localități care pe lung se lovesc în capete, urmând a se da mărturie despre dimensiunile lor exacte (în lung și în curmeziș), dar și despre alte moșii din coasta lor, și a se întocmi și o hartă, iscălită. Apoi să se vină la Divan pentru a se pune capăt pricinii printr-o hotărâre dreaptă.
Scrisoare (carte) bifolio a lui Costandin Dimitrie Muruz din 12 iulie 1781 adresat boierului Iancul Razul biv vel spătar, serdar din Orhei, prin care este înștiințat de jaloba dată cancelariei domnești de către căpitanul Gavril Vartic și Dimitrachi Meleghi nepotul său, în care aceștia arată că împreună cu alte neamuri ale lor au o moșie Chiștelnița (fostă Teplița) pe Valea Săgăilii (în ținutul Orhei, azi, Sagala), în baștină strămoșească de la Vasile Mârzacul, pe care și el a cumpărat-o de la nepoții lui Petrea vistiernicul, așa cum reiese din scrisorile ce au ei. Gavril Vartic și neamurile sale solicită hotărnicirea moșiei învecinate în partea de sus, cu Sărătenii. În acest scop dumnealui Iancu Razu, luând hotărârea domnească, este însărcinat a rândui din mazilii locului un om de ispravă care împreună cu vornicul de poartă aflat deja în ținut pentru hotărnicirea unor moșii ale vel vistiernicului Neculai Grosul, să meargă cu toții la moșia Chiștelnița și după rânduială să strângă pe toți răzeșii și megieșii și să cerceteze cu de-amănuntul vechile hotare ale acesteia; și dacă vor afla că s-a făcut împresurare dinspre alte hotare, să îndrepteze, măsurând-o cu stânjenul în lung și în curmeziș făcând apoi mărturie în care să arate pe larg suma stânjenilor și cum se vor pune pietrele hotarnice. Respectiva mărturie trebuie iscălită de vornicul de poartă cu toți răzeșii și alți megieși, încredințând-o și cu iscălitura dumnealui (Iancu Razu), apoi adusă la curte unde va fi cercetată de marele logofăt. De se va afla făcută pe rânduială, stăpânirea asupra acestei moșii va fi întărită și de Domn, iar de va fi pricină asupra moșiei dinspre alți megieși, în acest caz să nu se pună pietre hotarnice, ci cu mărturia ce se va face să se rânduiască o zi de soroc pentru a se înfățișa la Divan părțile în litigiu. Pe v f. 2, adresa către boier, mai jos, mențiunea de hotărât și în dreapta, Gavril Vartic. Transversal – sus, avizul vel logofătului iar jos, s-au trecut în condică. Fila prezintă urma sigiliului domnesc aplicat în ceară roșie. Fără semnătura domnească.
