Meniu din Egipt cu semnătura Principelui Carol al II-lea, 1920
Meniu din Egipt cu semnătura Principelui Carol al II-lea, 1920
Meniul unui dineu organizat pe 11 martie 1920 în orașul Luxor, cu ocazia vizitei principelui Carol al II-lea în Egipt.
Meniul poartă semnătura olografă a principelui Carol al II-lea.
În 1918 principele moștenitor Carol, aflat pe front, dezertează din armata română și trece granița împreună cu iubita sa, Ioana Zizi Lambrino, cu care se va căsătorit la Odesa, renunțând, printr-o scrisoare, la tronul țării. Acțiunile sale au dat naștere unui precedent, odată pentru că a dezertat în timpul războiului, iar prin căsătoria sa cu Zizi Lambrino încălcase Constituția țării, dar și Statutul Casei Regale care prevedea faptul că un membru al familiei domnitoare nu poată să se căsătorească fără consimțământul regelui, nu poate să se căsătorească decât cu o persoană dintr-o altă casă regală, și care să nu aibă origini românești. Căsătoria morganatică a fost anulată de către regele Ferdinand I, care a ordonat aducerea în țară a fiului său. Principele moștenitor este adus în țară și arestat pentru o perioadă de timp, dar acesta renunță pentru a doua oară la tron în 1919. În speranța de a-l determina pe Carol să-și reia îndatoririle, regele Ferdinand I îl numește în fruntea unei legații diplomatice, care urma să plece într-o călătorie în jurul lumii, ca reprezentant al Casei Regale, având misiunea de a încuraja crearea unor legături între România și țări de pe alte continente. Prin această călătorie se urmărea ruperea oricăror legături dintre principele moștenitor și proaspăta sa logodnica. Legația a fost formată din A.S.R. principele Carol, ministrul Nicolae Filodor, colonelul adjutant Nicolae Condeescu, generalul Constantin Găvănescu, căpitanul Lazăr Horia, secretarul legației Radu Djuvara. Aceștia și-au început călătoria pe data de 20 februarie, prima destinație fiind Egiptul, cu o escală la Constantinopol.
