Obiceiurile israeliților și ale creștinilor, traducere Eufrosin Poteca, 1845
Obiceiurile israeliților și ale creștinilor, traducere Eufrosin Poteca, 1845
3 zile 5 ore 8 minute 37 secunde
Claude Fleury. Obiceiurile israelitenilor și ale creștinilor, trad. de Eufrosin Poteca. București, [în Tipografia lui Eliad], 1845
Obiceiurile israiltenilor și ale creștinilor (ta ethe ton Israiliton kai Khristianon), scriere culeasă din Biblie și din istoria bisericii părintești, a'părintelui Flori, tâlmăcită din grecește cu blagoslovirea Prea-Sfințitului Arhiepiscop și Mitropolit al Ungrovlahiei d.d. Neofit al II-lea de Arhimand(rit) Motreanul E(u)frosin Poteca. Din prima parte a aceștii cărți să vede forma cea mai simplă și mai lesne a’ chivernisirei politicești, spre îndreptarea bunelor obiceiuri firești. Din a’ 2-a parte să cunoaște viața după Hristos cu totul duhovnicească. București, 1845. 524 p., [23] f. : il. ; 4º
Tipar negru pe suport manufacturat, caractere chirilice de tranziție cu corp variabil, custos, signatură cu cifre arabe și asterisc (pe primele 2 foi ale caietelor). Primele 6 file (f. de titlu fiind inclusă în numerotație) sunt paginate cu cifre romane (după foaia de titlu urmează o Introducere). Tratatul este structurat în două părți – Partea I, de la p. 1 la 206 cuprinde obiceiurile israelitenilor, Partea a II-a, p. 207-524, obiceiurile creștinilor. Urmează 1 f. albă pe verso, având pe recto o notă de cenzor. Vine la rând un supliment, un catalog al abonaților și alte 2 foi ce cuprind informații despre tipărirea cărții. Ornamentica este de compoziție tipografică (cu o vinietă de frontispiciu).
Specimenul acestei ediții unice este complet, afectat de manipulări defectuoase. Corpul cărții prezintă îmbrunire, cearcăne de apă, colțuri îndoite, adnotări (cu alfabet latin extins), sublinieri cu creionul colorat, paragrafe marcate prin acolade și alte semne de lectură. Are o semilegătură în piele și pergamoid, uzată, pătrunsă de cari, aproape desprinsă de bloc. Cotorul are 3 nervuri aparente și o etichetă cu titlul cărții, imprimat în adâncime, sub capul superior. Șniturile sunt ondulate și pătate. Forzațurile sunt cele originale, duble, de nuanța oului de rață (verzui deschis).
Un exemplar din această carte figura în biblioteca scriitorului Ion Creangă alături de alte volume teologice și istorice (precum Biblia tipărită la tipografia Goldner, Teologia dogmatică a episcopului Melchisedek Ștefănescu sau Istoria sfântă a lui Christoph von Schmid). Tomul i-a servit lui Creangă atât în perioada studiilor la Seminarul de la Socola, cât și mai târziu, ca manual de cultură generală și religioasă în anii în care a slujit ca diacon și a predat ca institutor. Sursa primară a acestei informații este volumul monografic de istorie literară „Ioan Creangă: După documente vechi, însemnări și mărturii inedite”, publicat de cercetătorul Nicolae Țimiraș în 1932 (Editura „Bucovina” I.E. Torouțiu).
