Simeon, Arhiepiscopul Thesalonicului, Voroavă de întrebări și răspunsuri întru Hristos, București, 1765
Simeon, Arhiepiscopul Thesalonicului, Voroavă de întrebări și răspunsuri întru Hristos, București, 1765
Simeon Arhiepiscopul Thesalonicului. Care acum întâi într-acesta chip s-au tipărit; s-au diorthosit după elinie pre limba Rumânească. Întru întâiul an al aceii de Dumnezeu înălţatei domnii a prea luminatului... Domnului nostru Ştefan Mihaiu Racoviţă Voevod, cu blagosloveniia, şi cu toată cheltuiala a prea sfinţitului Mitropolit al Ungrovlahiei Kyr Grigorie. În sfânta Mitropolie în București, de Iordache Stoicovici Tipograful, 1765. [4] f., 562, [2] p. ; 2° (30 cm), 39 R (25 x 17,5 cm)
Reprezintă, in nuce, traducerea în româneşte a cărţii apărute la Iaşi, în 1683 (în greaca bizantină), cu titlul: Kata haireseon (Dialog în contra eresiilor, ap. BRV I, 81) - prima ediţie critică a textului lui Simeon realizată de învăţatul grec Ioan Molivdos (Comnenul). Titlul de intrare în materie al ediției 1765: A Preafericitului Symeon Voroavă de întrebări şi răspunsuri întru H(risto)s (p. 1). Lucrarea este structurată sub formă de întrebări și răspunsuri pe diferite subiecte importante pentru teologi și slujitori ai altarului, o deosebită atenție fiind acordată combaterii rătăcirilor față de dreapta credință. Între p. 89 și 125 se desfășoară secțiunea dedicată sfintelor Taine, apoi, până la p. 162, capitolul Pentru Sfânta taină a Sf. Mir, urmat de Cap. 100 pentru Anaforă și alte texte despre târnosirea bisericilor, sfintele hirotonii, pocăință, nuntă, slujbele Bisericii, tipicul slujbei de îngropăciune etc. La p. 382 începe Tâlcuirea a acestuiași părinte pentru sfințirea Beserecii și pentru cei ce slujesc într-însa, diaconi, preoți, arhierei (și pentru odăjdii, explicarea în amănunt a Sf. Liturghii), care tâlcuire s-au trimis la creștinii cei din Crit (Creta). Între p. 410 și 449, un amplu capitrol și acesta secvențiat tematic, în legătură cu Simbolul (symbolon) credinței ortodoxe sau Crezul (deslușirea tuturor înțelesurilor dogmatice de către Simeon Thessaloniki, cu o Arătare foarte trebuincioasă.... a cuvintelor din Sf. Simbol, de unde s-au adunat și asupra cui sânt puse – cui au fost atribuite). P. 450-54 cuprind 12 capete ale legii noastre creștinești, sau articolele de dogmă adunate de Sf. Simeon. Între p. 455 și 537 se cuprind, mai întâi 83 de întrebări și răspunsuri (cu un Prooimion - Introducere) despre alcătuirea fizică și duhovnicească a omului (implicit felul în care se produce zămislirea și, respectiv, ieșirea sufletului); despre viața de cuplu versus viața spirituală, exigențele vieții preoțești, ale postului (pentru mireni și clerici), monahism, demoni, sfârșitul lumii ș.a., apoi hirotonirea ca preot, a unui monah și tot ce trebuie să știe acesta în legătură cu această învestitură. Între p. 538 și 561, o amplă tablă de materii; p. 562 conține epilogul tiparnicului, p. 563, o errata sub formă de tabel și rugămintea adresată cititorilor, de către Floru ierei hartofilax de-a fi pomenit în rugăciuni.
S-au folosit 3 corpuri de literă chirilică. Titlul în chenar cu motive combinate, fitomorfe şi geometrice; textul cărții este și el plasat într-un chenar liniar, dublat lateral pentru trimiteri și care nu include colontitlurile (acestea din urmă flancate de câte 2 fleuroane tipografice), custosul și signatura. Partea superioară a chenarului are un Deisis din epoca ivireană, bogat decorat cu motive vegetale (medalioanele cu Iisus Hristos, Maica Domnului şi Ioan Botezătorul sunt formate din spice, flori şi frunze, ocupând tot cadrul ornamental). În partea de jos se află un medalion cu Sf. Constantin şi Elena, susţinut de doi lei afrontaţi, care stau pe două tulpini spiralate (aluzie la hramul Mitropoliei Bucureștilor). Pe verso-ul foii de titlu, Stema Ţării Româneşti în ramă fitomorfă stilizată, reprodusă după cea a Noului Testament din 1703.
Pe f. [4]v, un portret în plină pagină cu autorul tratatului, în bogat chenar fitomorf. Prima pagină a lucrării prezintă ca ornament Deisis-ul şi o letrină înflorată şi încadrată. Letrinele se regăsesc foarte des, în economia grafică a tratatului, introducând, practic, fiecare paragraf. Repertoriul cuprinde și viniete de final, cruciforme, cu împletituri; vinieta din linii sinuoase pornind dintr-o cruce grecească, a împodobit pentru prima oară filele Cărţii româneşti de învăţătură a mitropolitului Varlaam, ale Cheii înţelesului, ale Evangheliei de la 1682 şi ale Bibliei lui Şerban Cantacuzino, fiind preluată din ornamentica Bibliei de la Ostrog, 1581). Secţiunile secundare sunt împodobite cu frontispicii fitomorfe neîncadrate, reprezentând un lujer central în torsadă, terminat cu trei lobi, din care se desprind bogate foliaje, aşezat pe o consolă (revine, de pildă, în Octoihul din 1774).
Exemplar în bună stare de conservare, cu o însemnare veche (la p. 304): Și am scris eu Mincul logofăt ot Olănești (nedatată, grafie chirilică). Legătură de epocă în piele pe lemn, foarte uzată, cu porțiuni mari de blat dezgolit, urme ale închizătorilor; 4 nervuri aplatizate, pe cotor, marcate prin linii duble. Se mai pot observa segmente din bordurile fitomorfe (din 3 registre) și o parte din panoul cu model geomtreic, de pe coperta posterioară. Zone lipsă și de pe extremitățile copertelor. Forzațuri deficitare, cu încercări de condei și rugăciuni, atacate de cari, și cu diverse pete (idem șniturile).
