Teodor Studitul, Cuvinte, Râmnic, 1784 - Piesă rară
Teodor Studitul, Cuvinte, Râmnic, 1784 - Piesă rară
Cuvintele Sfântului Theodor Studitul (română). Râmnic, 1784
Cuvintele sfântului părintelui nostru Theodor Studitul tălmăcite de pre limba cea proastă grecească, și îndreptate de prea sfințitul părinte kyr Filaret episcopul Râmnicului. Râmnic : s-au tipărit cu a preasfințií sale chieltuială, în Sfânta Episcopie a Râmnicului, de Climent Ieromonah tip(ograful) și de popa Costandin Tipograf Râmnicianul ; [cu prefața episcopului Filaret și cu diorthosirea lui Grigorie Râmniceanul], la anii dela Hristos, 1784. [8], 123 f. (cu signat.) : il. ; 4º (29 cm), 39-40 R (25 x 16 cm)
Bibliografie:
BRV II, 481
Alte surse:
E. Legrand, Bibliographie hellénique du dix-huitieme siècle, II, Paris, 1928, p. 124
Ökumenisches Heiligenlexikon, apud Lexikon für Theologie und Kirche, begr. von Michael Buchberger. Hrsg. von Walter Kasper, 3., Freiburg im Breisgau 2000, s.v.
Tipar negru și roșu (- titluri, subtitluri, colontitluri, inițialele paragrafelor, numerotarea capitolelor, în tabla de materii și în cuprinsul volumului) pe hârtie manuală, cu pontuzouri, 2 corpuri de literă, custode. Viniete de colontitlu (capete de heruvim). Ornamentica xilografică cuprinde mai întâi poarta titlului, istoriată – portrete de sfinți imnografi, în medalioane - identică cu cea a Triodului din 1782 (semnată și datată: Pop(a) Costandin Tipografu(l) 1781), la pecetea domnitorului Șuțu, pe tipar strict, brâncovenesc, foarte omogen, cu acronimul titulaturii domnești de-o parte și de alta a blazonului, pe verticală; stema nu este încadrată în rama cu arabescuri de flori și semipalmete, așa cum o întâlnim în majoritatea tipăriturilor veacului al XVIII-lea (din Țara Românească, mai ales). În fața textului se află scena Răstignirii, după Bakov (ap. Triodul de Buzău), în care s-a păstrat și legenda în slavonă. Este semnată în stânga, jos, P. C. Se remarcă frontispiciul modelul Deisis-ului ivirean din Evangheliile de secol XVII - deschide primul Cuvânt al lui Theodor Studitul și este semnat Gheorghie Pop(ovici) Cos(tandin) Tip(ograful) Râm(nicean). Volumul are și inițiale xilogravate – albe pe fond roșu fitomorf, în chenare albe, aparținând unei tipologii foarte uzitate (descrise cu alte prilejuri), motiv pentru care nu o vom detalia aici. Menționăm doar prezența letrinei “cu sfânt arhiereu” – P (hasta orizontală, de sus, a literei, întretaie nimbul personajului, înfățișat în picioare) – apare, de exemplu, în deschiderea capitolelor (cuvintelor) 10 și 28.
Epilogul:
“Tipăritu-s-au această de suflete folositoare Carte, prin osteneala diothosirii smeritului între Ierodiaconi Grigorie Râmniceanul”.
Theodor Studitul a fost un prolific autor de teologie dogmatică, apologetică, canonică și ascetică. A scris, de asemenea, poezie, predici și epistole. Lucrările sale apologetice și dogmatice apără cultul icoanelor ca parte a învățăturii hristologice a Bisericii și subliniază faptul că Întruparea, ca eveniment, justifică uzul iconografiei. Lucrările canonice și ascetice au țintit spre un nou concept și o noua imagine a vieții monahale. Poezia sa include multe imnuri** și slujbe (compoziții liturgice) care sunt și astăzi folosite în cult, precum și epigrame iambice cu caracter ocazional. Predicile rostite cu prilejul feluritelor praznice, ori sărbători, denotă stil și coerență. Epistolele adresate unor persoane particulare, călugări, demnitari de stat, împărați, popi și patriarhi, constituie o importantă sursă biografică. Au supraviețuit în jur de 600 de scrisori. Însemnătatea personalității lui Theodor Studitul este dublă: în primul rând, scrierile sale reprezintă oglinda secolelor al VIII-lea și al IX-lea bizantine. În al doilea rând, viața sa dezvăluie o serie de eforturi supraomenești de a scoate Biserica de sub influența curții imperiale. În acest sens, el a fost mai preocupat de a imprima societății o anumită ordine și moralitate, decât de partea mistică a teologiei și mai concordant cu legalismele teologiei romane, decât cu aspirațiile spirituale ale creștinismului oriental.
Exemplar complet în stare bună de conservare (cu atac moderat, al carilor și pete de umezeală).
Pe foaia de titlu se găsește o mărturie foarte importantă, un ex-libris manuscris al fostului diortositor al cărților scoase de sub teascurile episcopiei, Rafail, din obștea Hurezilor, ajuns stareț: “Dintru ale lui Rafail ig(u)m(enul) Hurezului avg(ust) 1784”. Exemplarul a ajuns în colecția sa direct din tipografie, fapt confirmat și de prezența, în interiorul primei coperte, a unei file din Psaltirea râmniceană imprimată în același an, mai exact un fragment din Cathisma a 3-a, folosit ca forzaț anterior. Forzațurile mobile sunt din hârtie manuală subțire, cu pontuzouri și filigrane.
Legătura este în piele pe carton presat, cu ornamente aurite: coperta I cu mandorlă având un tipar decorativ, îm jurul icoanei Răstignirii, foarte compact (un bogat anturaj de vrejuri înlănțuite, cu flori de margaretă în unghiurile de sus și de jos ale mandorlei). Coperta II are un medalion similar dar cu Maica Domnului și Pruncul în jilț. Ramele icoanelor sunt formate din șiruri de frunze acuminate, mărunte și borduri late, exterioare, cu dantelării florale. Chenarul interior are buchete în cele patru colțuri. Cotorul are 5 nervuri profilate marcate prin brâuri liniare; uzat. Și partea din învelitoare a copertelor prezintă varii deteriorări; șnitul este ondulat. Forzaț posterior cu rupturi.cs
