Triod (română), Râmnic, 1731
Triod (română), Râmnic, 1731
Triodion. Acum într-acest chi, tipărit și desăvârșit mai luminat în limba rumânească așezat cu nevoința și cu toată chieltuiala a prea sfi]țitului și de Dumnezeu iubitoriului kyr Inochentie Episcopul Râmnicului. În sfânta Episcopie a Râmnicului [de Ieremia Athanasievici, tipograf și diortositor], în anul dela Hristos, 1731, iulie, 20. [4], 420, [1] f. (213 f. cu signat.) : il ; 4° (30 cm) ; 2 col. 40-42 R
BRV II, 204
BRV Additamenta, p. 238
Alte ediții:
Râmnic, 1761 (tip. Constatin Athanasievici); 1777 (idem); 1782 (tip. Constantin Râmniceanul) – diferă autorii gravurilor.
Reprezintă cea dintâi ediție a acestei cărți de cult, realizată integral în limba română, prima în peisajul tipografic autohton după Triodul bilingv de la Buzău, scos de episcopul Mitrofan la 1700. Are la bază traducerea din slavona de redacție rusă a cărții apărute la Moscova, în 1683, efectuată de episcopul Damaschin, așa cum specifică Ieremia Athanasievici în prima parte a epilogului. Ediția este dotată și cu o predoslovie adresată Prea sfințitului și Pravoslavnicului Arhiepiscopului, al Belgradului, și Mitropolitului a tot Creștinescul Norod de supt stăpânirea prea Sfnțitului împărat al Romii. În Serbiia, în Slavoniia, în Hungariia în Horvațiia, în Sirmiia, în Ungrovlahiia Chesaricească, în Banatul Timișvarului. Și al Prea Înălțatei Chesariceștii Măriri Sfetnic, Kyriu Kyr Vichentie Ioanovici (- Episcop de Arad, Ienopole și Hălmagiu. Episcopia cu același nume a fost înființată în 1706 pentru arhiereii ortodocși sârbi refugiați din Imperiul Otoman pe teritoriul Regatului Ungar aflat sub jurisdicția Casei de Habsburg).
Tipar negru și roșu (- titluri, subtitluri, colontitluri, custos, inițialele versetelor, indicațiile de tipic...), pe 2 coloane încadrate, pagina de text în chenar simplu, liniar, cu excepția ancadramentelor ornamentale, de compoziție tipografică, prezente pe verso-ul foii de titlu și pe prima filă a Triodului, formate din antrelacuri romboidale și elemente fitomorfe stilizate. Ornamentica xilogravată se compune din portalul foii de titlu, calchiat după modelul Triodului din 1700, cu diferența că în casetele laterale nu sunt figurați apostoli, ci imnografi: Ioan Damaschin, Theofan Monahul, Theodor Studitul (în dreapta), St. Cozma (episcop de Maiuma), Iosif Monahul și Mitrofan, mitropolitul Smirnei (în stânga). Ultimele personaje redate (în colțurile laturii inferioare a portalului) sunt, în dreapta – Sf. Grigorie Bogoslovul, iar în stânga – Sf. Ioan Zlatoust. Titlul cărții (Triodion) este caligrafiat cu caractere similare celor manuscrise (cu roșu), este anturat de ramuri înfrunzite și surmontat de un buchet de flori compus dintr-un element floral plasat în mijloc (lalea), ieșind dintr-un bulb semipalmat, și alte două tije laterale curbate, cu mici inflorescențe în capăt, cu capul în jos. Încă două flori în interiorul volutelor completează ansamblul. Pe verso-ul foii de titluri se găsește gravura cu Sf. Ierarh Nicolae (după cea din Molitvenicul râmnicean din 1730), unde apare semnătura artistului, deopotrivă sub forma unei monograme și a unei secvențe cu litere de tipar – Dimitrie Tip. Râm.; icoanei îi sunt închinate 4 stihuri politice. Grafica volumului include și alte gravuri importante, ca Răstignirea, având legenda – Raspjatie G(o)s(po)d(a) N(a)š(e)go I(i)s(usa) Ch(ri)s(ta), frontispicii de tip Deisis (Iisus Hristos între apostolii Pavel și Ioan, și încă o dată între profeții Moise și Ilie), sau fitomorfe, inițiale ornate roșii, viniete de final cu cap de leu și cu heruvimi, dintre care una este varianta râmniceană a celei realizate de Mitrofan după originalul ucrainean al meșterului Il(i)ia, de această dată semnată și datată: Demiter 7238 (1730). Se remarcă, deopotrivă, finețea și eleganța letrinelor. Începutul Triodului, marcat prin caligrafie și ornamentație fitomorfă, cu primul model de Deisis, menționat, din vremea Kyriakodromionului de Bălgrad, are, conform tradiției, și o miniatură tematică penrtru ciclul cântărilor de pocăință care începe cu Duminica Vameșului și a Fariseului. Perioadele din Triod corespunzând săptămânii Floriilor și celei a Patimilor sunt ilustrate cu episoade evanghelice specifice: Intrarea Domnului în Ierusalim Învierea lui Lazăr, Scene din viața lui Iosif, Cine-s fete înțelepte și cine-s fete nebune și Spălarea picioarelor, și acestea cu legende în slavonă; aparte de scena Răstignirii există și scena coborâtii de pe cruce a Răstignitului (ap. I. Bakov).
Exemplar complet dar în stare mediocră, cu lipsuri în suport (vizibile încă de pe foaia de titlu); margini fragmentare, cu pierderi de text, foi lipite, depozite de ceară ș.a. Intervenții empirice. Două dintre foile liminare (cu predoslovia) se află la sfârșit, în acest exemplar, în urma recompactării și legării din nou, la secol XIX. Nu au supraviețuit mărturii de epocă în acest exemplar.
Legătură târzie, în piele vișinie pe tăblii din lemn, cu ornamente presate și urme de aurire, care imită vechiul model de legătură mânăstirească; închizători funcționale. Învelitoarea este uzată, pătrunsă de cari, cu porțiuni tocite, jupuite. Prima copertă prezintă o mandorlă cu tema iconografică a Răstignirii în ramă îngustă din elemente fitomorfe foarte stilizate (șiruri de semicorole florale); interesante cununi din tulpini de trandafir învolutate, în colțurile interioare ale ramei, având fiecare în centru, câte-o pasăre gata a-și lua zborul. Coperta posterioară nu are niciun fel de ornamentație. Cotorul are 4 nervuri (inițial) profilate, decorate cu brâuri din motive identice cu ale celor din ancadramentul icoanei, cu mici fleuroane între nervuri; capetele cotorului decorate în aceeași manieră. Cotorul interior a fost consolidat printr-un strat de pergamoid roșu-grena. Forzațurile sunt duble, din hârtie lucioasă, nisipie, în bună stare. Șniturile însă sunt deteriorate.
